Teodor Vîrgolici () a fost un critic literar român.
Biografie A urmat școala primară în comuna natală (1937-1941), Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1941-1949) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1949-1953). A activat ca preparator (1952-1953) și cercetător (1953-1966, 1968-1969) la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, secretar al comitetului de redacție la revista Studii și cercetări de istorie literară și folclor (1954-1965), director adjunct al Muzeului Literaturii Române (1966-1968), redactor-șef al Editurii Minerva (1969-1992). A obținut titlul științific de doctor în filologie cu teza Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, pe care a susținut-o în 1971 sub îndrumarea prof. Ovidiu Papadima.
Printre personalitățile care au exercitat o influență asupra destinului său de critic literar s-au aflat George Călinescu, Perpessicius și Ovidiu Papadima. Teodor Vârgolici a scris peste 30 de cărți de critică și istorie literară. A alcătuit ediții ale operelor lui Gala Galaction și Dimitrie Bolintineanu.Iordan Datcu, Teodor Vârgolici la 80 de ani, în România Literară, nr. 5, 19-25 februarie 2010.
Opera literară Începuturile romanului românesc, București, 1956; ediția București, 1963; Alecu Russo, București, 1964; Doi nuveliști: Emil Gârleanu și I.A. Bassarabescu, București, 1965; Dimitrie Anghel, București, 1966; Gala Galaction, București, 1967; Mateiu I. Caragiale, București, 1970; Retrospective literare, București, 1970; Comentarii literare, București, 1971; Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, București, 1971; Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972; Aspecte istorico-literare, București, 1973; Perpessicius, București, 1974; Prietenia literară, București, 1975; Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976; Interferențe literare româno-franceze, București, 1977; Scriitori și opere, București, 1978; Epopeea națională în literatura română, București, 1980; Clasici și contemporani, București, 1982; Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985; Scriitorii clasici și armata română, București, 1986; Idei și idealuri literare, București, 1987; Scriitorii români și unitatea națională, București, 1988; Eminescu și marii săi prieteni, București, 1989; Mari scriitori români în programa școlară, București, 1998; Portrete și analize literare, București, 2001; Istoria Societății Scriitorilor Români (1908-1948), București, 2002; Caleidoscop literar, I, București, 2003; Caleidoscop literar, II, București, 2003; I. Oprișan sau pasiunea cărții: Jurnal de lectura, București, 2005; Prietenie si destin: Tudor Arghezi - Gala Galaction, București, 2005.
Publicații diverse Prefața ediției pe care a și îngrijit-o de proză scurtă a lui Ioan A. Bassarabescu, Un om în toată firea, nuvele și schițe, Editura Albatros, 1988, p. V-XXIII „Opera lui I. A. Bassarabescu”, în Studii și cercetări de istorie literară și folclor, V, 1956, nr. 1-2, ian-iunie.
Note
Categorie:Nașteri în 1930 Categorie:Decese în 2019 Categorie:Critici literari români