Vicina (cunoscută și sub alte nume precum Bitzina – forma grecizată,Laurent, V; Un évêché fantôme ou la Bitzina taurique; Échos d'Orient; 1939, Volume 38, Numéro 193, pp. 91-103, p. 91; accesat la 9 ianuarie 2016 Disina,Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 77 Fenikah – în arabăGeneza orașului medieval românesc..., Poncea, 1999, p. 23) a fost un oraș – portGeneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 264 dunărean cu perioada maximă de dezvoltare situată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele 2-3 decenii ale secolului al XIV-lea (epocă în care teritoriul acestuia a fost controlat de Imperiul BizantinDespre localizarea Vicinei, Diaconu, 1970, p. 282), în acele vremuri fiind cel mai important centru comercial situat în arealul Dunării de jos.Despre localizarea Vicinei, Diaconu, 1970, p. 276
Asupra localizării sale nu există un consens unanim, dar aproape toți cercetătorii îl plasează în Dobrogea de Nord.Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ... – secolele X-XIV, 1974, p. 143 Cele mai probabile localizări sunt reprezentate de aceea de la Păcuiul lui SoareDespre localizarea Vicinei, Diaconu, 1970, p. 288 și de aceea din zona Isaccea,Rădvan, Orașele din țările române în Evul Mediu ..., 2011, p. 251 Inițial a fost o cetate bizantină mai veche, care a fost transformată arhitectural de genovezi în secolele XIII-XIV, în epoca controlului politic și economic al acestora asupra litoralului Mării Negre și al gurilor Dunării.Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 145 Perioada sa de înflorire a început într-o epocă în care centrul de greutate al activității economice a Dobrogei s-a mutat spre nord.Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 196 Administrația a fost genoveză. În economia sa negoțul maritim a fost un factor determinant. Orașul a deservit atât teritoriile Moldovei și Munteniei înainte de întemeierea statelor românești, cât și Cnezatul Haliciului sau Imperiul Mongol.Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 112 Într-o fază târzie, portul a deservit însă și nevoi ale negustorilor sași din Transilvania.Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 166-167
Decăderea sa a survenit într-un context în care ca urmare a avansului religiei islamice produs spre 1340, s-a declanșat o ofensiva mongolă împotriva coloniilor occidentale din întreg spațiul pontic,Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 146 context asociat atât cu refluxul autorității bizantine ca urmare a unui conflict cu genovezii, cât și cu refluxul ulterior al autorității mongole stabilizatoare sub presiunea unei contraofensive creștine.Căprăroiu, Fragment din: Orașul medieval în spațiul românesc extracarpatic ..., 2013, p. 6 Ca efect al tulburărilor politice și al conflictelor militare precum și al noului status quo instalat, s-a produs regresul comerțului din Marea Neagră și reorientarea rutelor comerciale, reorientare în urma căreia Vicina – treptat părăsită de către populația creștină și aflată într-o poziție lăturalnică, nu a mai servit drept principală piață de desfacere.
Într-un areal în care Dobrogea, cu o viață ecleziastică cu o ierarhie locală cristalizată și aflată în contact cu Imperiul Bizantin, surclasa material și spiritual restul celorlalte regiuni românești,Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 358 în perioada secolelor XII-XIV Vicina a fost unul dintre centrele bisericești mai însemnate din arealul Dunării inferioareTheodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 262 și una dintre metropolele sediu de debut al contrapropagandei ortodoxe.Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 359 Într-un moment în care Biserica Catolică era în ofensivă pe mai multe fronturi misionare, atât în zona Carpaților sau sud-vestul Rusiei cât și la Dunărea de Jos și în Peninsula Balcanică, într-un teritoriu tot mai frecventat de negustorii și prelații catoliciTheodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 197 Vicina a devenit astfel în secolul al XIII-lea reședința unei mitropolii ortodoxe cu ierarhi greci dependentă de Patriarhia de la Constantinopol, mitropolie care a dăinuit până în preajma anului 1359.Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 113 Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ungro-Vlahiei, a fost și ultimul mitropolit de Vicina.
Deși centru de răspândire al ortodoxiei prin excelență, s-a consemnat aici însă și prezența unor clerici și călugări catolici precum și a unei reședințe franciscane, instrumente prin care Biserica Catolică și-a disputat cu Biserica Ortodoxă activitatea de prozelitism și cea misionară în zonă.
Localizare
Localizarea Vicinei este încă neidentificată. Mai multe locații au fost sugerate de către istorici și arheologi ca fiind ale orașului, al cărui nume este de origine romană,Giurescu, Constantin C.; Localizarea Vicinei și importanta acestui oraș pentru spațiul carpato-dunarean; Peuce (serie veche); II/1971, pp. 257-260; p. 258; accesat la 09 ianuarie 2018 dar deocamdată nu există date care să certifice veridicitatea vreuneia dintre ele. Cu toate acestea există un consens, în sensul că orașul s-a aflat pe Dunăre, aproape de delta acesteia.Despre localizarea Vicinei, Diaconu, 1970, p. 277 Printre localizările presupuse (multe dintre ele aflate în nordul Dobrogei) s-au numărat: vechiul Măcin, Isaccea, Niculițel, Capidava, Cernavodă, Somova,Lazăr, Silvia; Stadiul actual al cercetărilor privind localizarea Vicinei. ; Buletinul cercurilor științifice studențești, arheologie - istorie, Nr. 8/2002 p. 88; ; accesat la 08 ianuarie 2016 Mahmudia, Ismail, Vicina în The Oxford Dictionary of Byzantium , Vol. III; Oxford University Press; New York and Oxford; 1991; p. 2165 Nufăru,Madgearu, Alexandru; Byzantine Military Organization on the Danube, 10th-12th Centuries; Brill; Leiden & Boston; 2013; p. 136; accesat la 14 ianuarie 2016 arealul Hârșova-Topalu,Rădvan, Orașele din țările române în Evul Mediu ..., 2011, p. 252 dar și unele situate în apropierea Silistrei, cum ar fi Păcuiul lui SoareDespre localizarea Vicinei, Diaconu, 1970, p. 287 (așadar în regiunea dintre Deltă și SilistraDespre localizarea Vicinei, Diaconu, 1970, p. 285), sau în estuarul râului Kamcia din Bulgaria.
Cele mai probabile localizări rămân – din punct de vedere arheologic aceea de la Păcuiul lui Soare (dat fiind că începând de aici și până la gurile Dunării nu se cunoaște vreo altă așezare insulară care să conțină vestigii arheologice corespunzătoare în timp Vicinei), iar din punct de vedere istoric aceea din zona Isaccea, (fie lângă Noviodunum, fie pe o insulă situată mai departe spre vest, în apropierea vărsării Prutului).
Istoria timpurie Vicina – colonie genovezăRădvan, Orașele din țările române în Evul Mediu ..., 2011, p. 102 sub stăpânire bizantină, a fost una dintre cele mai vechi așezări de tip urban cunoscute pe teritoriul românesc extracarpatic, la începuturile Evului Mediu.Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 117 Numele său derivă dintr-un cuvânt de origină romanică ce semnifică „vecinătate”, ceea ce sugerează că orașul s-a dezvoltat în proximitatea imediată a altuia mai vechi.
Prima mențiune scrisă despre Vicina este consemnată în Alexiada Anei Comnena, unde orașul este menționat ca fiind în stăpânirea conducătorilor pecenegi Sestav și Saccea, către sfârșitul secolului al XI-lea.Despre localizarea Vicinei, Diaconu, 1970, p. 275. Prima mențiune cartografică i-ar aparține unui geograf arab – Idrisi și ar fi fost consemnată într-un portulan din anul 1154. Atestarea cartografică în cauză este controversată.
În preajma invaziei tătare din secolul al XIII-lea și mai ales după aceasta nordul Dobrogei a evoluat semnificativ, având ca centru Vicina.Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 74
Un acord încheiat în perioada 1261-1263 între Mihail al VIII-lea Paleologul, Hoarda de Aur și Sultanatul mameluc din Egipt, a permis statului bizantin recuperarea câtorva orașe importante de pe litoralul vestic al Mării Negre de la bulgari. Mai târziu, ca efect (cel mai probabil) al alianței din 1273 cu Nogai-Han (care avea o influență dominantă în Hoarda de Aur), hegemonia bizantină a fost restaurată asupra „insulelor paristriene” (considerate cu argumente credibile ca fiind cele aflate în regiunea de la gurile Dunării), într-un context în care acțiunile ostile ale bulgarilor împotriva Bizanțului au fost astfel paralizate.Căprăroiu, Fragment din: Orașul medieval în spațiul românesc extracarpatic ..., 2013, p. 3
În acest cadru, superioritatea obținută în Marea Neagră de genovezi asupra venețienilor după Tratatul de la Nymphaeum din 1261, primii contribuind la restaurarea Imperiului Bizantin și la recucerirea Constantinopolului, a permis ca aceștia să se instaleze la Caffa, Cetatea Albă, Chilia și Vicina.Rădvan, Orașele din țările române în Evul Mediu ..., 2011, p. 134 Prima consemnare a unor negustori occidentali apare astfel la Vicina în anul 1281.Comerțul genovez și ecouri culturale ..., Josanu, 2012, p. 10
Odată cu revenirea Imperiului Bizantin cu hotarul la Dunăre, orașul a avut funcții administrative și militare în cadrul organizării imperiale.Rădvan, Orașele din țările române în Evul Mediu ..., 2011, p. 133 Structura urbană s-a format sub ocrotirea unei instituții superioare bisericești, reprezentată în faza inițială de o episcopie.Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 79
Perioada de înflorire
În secolul al XII-lea, deja despre marea bogăție a Vicinei (post avansat al imperiului bizantin pe cursul inferior al DunăriiBrătianu, Marea Neagră de la origini pînă la cucerirea otomană - Vol. II, p. ? (Cap. XIII) și important antrepozit genovezAngold, Michael; The Cambridge History of Christianity: Volume 5 – Eastern Christianity; Cambridge University Press; 2006; p. 25; accesat la 14 ianuarie 2016) precum și despre comerțul său înfloritor există o relatare de origină arabă.Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 111 Succesiv scăderii treptate în cursul acestui secol a importanței Dristrei (Silistra de astăzi), al cărui loc în ceea ce privește evenimentele politice și istoria bisericească a fost luat de Târnovo după 1185,Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident ..., 1974, p. 195 a adus după sine în secolul următor mutarea centrului de greutate al activității economice a Dobrogei spre nord.
Orașul, aflat pe o insulă, a avut o economie în care negoțul maritim a fost un factor determinant. Poziționarea sa într-un loc în care se întâlneau căi comerciale principale maritime (ale Mării NegreGeneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 166) și fluviale cu unele de uscatGeneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 103 a oferit un acces facil,Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 78 care a permis trecerea de la transportul continental la cel maritim și invers.
Fortificațiile nucleului urban – unde s-au aflat principalele edificii ale negustorilor din Occident, Răzvan Theodorescu le presupune în baza unor analogii, ca fiind construite de genovezi la începutul secolului la XIV-lea. Tot aici s-a aflat o bază navală bizantină.Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 67 Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină,Geneza orașului medieval românesc ..., Poncea, 1999, p. 110 chiar și în contextul în care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul Bulgar sau Bizanț, a fost consemnat dreptul italienilor de a înălța monumente ca „logge” sau lăcașuri de cult. În secolul al XIV-lea, călătorul arab Ibn Batutah a descris astfel orașul ca fiind „mic, dar frumos și foarte bine întărit”, spunând că „bisericile și casele sunt foarte frumoase” și că acolo se găsea în 1331 un palat (care aparținea probabil împăratului bizantin).