Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998.
Precum celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană.
Întinderea acestei regiuni de dezvoltare corespunde celei a Ținutului Timiș, introdus în cadrul reformei administrative din 1938.
Regiunea de dezvoltarea Vest are cea mai dinamică economie din România și cel mai mare aflux de investiții dintre regiunile țării, având cea mai ridicată rată antreprenorială din țară și un sistem de Startup-uri în plină dezvoltare. Timișoara este cel mai bun oraș pentru afaceri din România, conform companiei Forbes. Este singurul oraș din Europa de Est cu grad investițional AAA, calculat de agenția Fitch Ratings.
În anul 2021 Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță, conform raportului de specialitate efectuat de platforma OVO Network. Cu o viteză de download de 90,27 de megabiți pe secundă, Timișoara a fost în 2013 orașul cu cel mai rapid Internet din lume.
Conform datelor oficiale furnizate de Banca Mondială, Timișoara este orașul cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. În clasamentul mondial al calității vieții realizat de platforma Numbeo, Timișoara se află pe primul loc în România, pe poziția 84 în lume și 53 în Europa, imediat după Philadelphia, Birmingham, Praga sau Berlin, și peste Lisabona, Bruxelles, Manchester sau Lyon.
Este singurul oraș din România inclus de publicația Time în topul destinațiilor turistice din lume, alături de Washington, D.C., Barcelona sau Napoli. A fost desemnat cel mai bun oraș de city-break din Europa în anul 2023.
Regiunea de dezvoltare Vest are cea mai rapidă urbanizare din România, fenomen demografic corelat cu creșterea economică accelerată a județului Timiș. Trendul se va accentua odată cu aderarea României la OCDE și celelalte structuri euro-atlantice, datorită proximității imediate la graniță, maximizării schimburilor transfrontaliere și accesului rapid al regiunii la piețele din Occident și Balcanii de Vest. Timișul este din anul 2023 cea mai mare piață de real-estate din România, cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.
La o distanță de 34, respectiv 25 de km de Timișoara se află stațiunile turistice Buziaș și Băile Călacea, menționate încă de pe vremea romanilor pentru proprietățile curative ale apelor termo-minerale din zonă , iar regiunile viticole Recaș și Silagiu sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru vinurile produse aici.
Capitala regiunii, Timișoara a fost în anul 2016 primul oraș Capitală a Tineretului din România ; a fost finalistă în competiția pentru Capitală Europeană a Tineretului 2020 ; în anul 2023 a fost Capitală Europeană a Culturii ; în 2026 este Destinația Anului în România ; iar în anul 2028 va fi Regiune Gastronomică Europeană din partea țării noastre. Timișoara este candidată pentru statutul de Oraș al Literaturii UNESCO, în cadrul celei mai importante rețele culturale mondiale — UNESCO Creative Cities Network — ce reunește cele mai mari și influente orașe din lume.
Administrație miniatura|275x275px|Sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest din Timișoara|stanga Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde teritoriile a patru județe: Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.
Metropola Timișoara – Arad miniatura|275x275px|Produsul intern brut per capita al județelor României. Timișul se numără printre cele mai dezvoltate 5 regiuni ale țării din punct de vedere economic În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Timișoara–Arad, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România. miniatura|275x275px|Zonele metropolitane din România. Conurbația Timișoara–Arad (Vest) este cea mai mare aglomerare urbană pe axa București–Budapesta–Belgrad (peste 800.000 de locuitori) - o zonă de polarizare cu impact direct asupra dezvoltării economice și urbane din Europa Centrală și de Est|stanga Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.
Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa București–Budapesta–Belgrad. centru|miniatura|900x900px|Imagine panoramică cu investițiile din zona de nord a Timișoarei, evidențiind construirea de turnuri de birouri, precum și expansiunea accelerată a sectorului imobiliar, comercial și de servicii al capitalei regiunii
Alianța Vestului Pe data de 8 Decembrie 2018, la Timișoara, s-a semnat documentul oficial de înființare al Alianței Vestului (AVE), în parteneriat cu municipiile Arad, Oradea și Cluj-Napoca, prima asociere intercomunitară de acest tip din România. miniatura|275x275px|Harta salariului net din România (lei) la sfârșitul anului 2024 și evoluția față de anul 2015, pe județe. Timișul are cel mai mare venit mediu din țară după București, iar Timișoara cel mai ridicat standard al vieții la nivel național (locul 53 în Europa) Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea dezvoltării economice și sociale a orașelor membre (Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea) și a zonei de Vest prin colaborare regională, dezvoltarea infrastructurii, absorbția de fonduri europene, atragerea investițiilor private și îmbunătățirea calității vieții, urmând principiile socio-economice ale megalopolisului de urbanizare Banana Albastră, din Europa de Vest.
Populația
Transporturi stanga|miniatura|275x275px|Trenuri Siemens Desiro, aparținând Regionalei CFR Timișoara, în Gara de Nord din oraș. Cunoscute ca „Săgeata Albastră”, aceste automotoare ultramoderne sunt utilizate pentru transportul regional și interregional de călători Regiunea de dezvoltare Vest este strabătută de Coridorul IV, traseul european Via Carpatia (Marea Baltică-Marea Egee) și ramura sudică a culoarului transcontinental Rail-2-Sea (Inițiativa celor Trei Mări - rutier și feroviar), parte componentă a rețelei europene de transport TEN-T Core (principale). Tronsonul Margina–Holdea al Autostrăzii A1, aflat în construcție în județul Timiș, cuprinde cele mai mari și lungi tuneluri rutiere din România, investiția având o valoare de peste 1,82 miliarde de lei fără TVA. miniatura|275x275px|Coridorul Rin-Dunăre, având Timișoara ca punct nodal de transport, constituie conexiunea dintre Europa Centrală și cea de Est
Infrastructura feroviară Este reprezentată de rețeaua feroviară densă (59,1 km / 1000km2), cu precădere în județul Timiș (91,4 / 1000km2), cu mult peste media la nivel național (45,2 / 1000km2). În prezent în regiune există două linii feroviare către destinații internaționale: 20px|Ungaria/20px|Austria Magistrala 200 - București - Brașov - Sibiu - Deva - Arad - Curtici, cu continuare în Ungaria prin Lőkösháza spre Budapesta - Györ - Viena; 20px|Serbia Magistrala 900 - București - Roșiori - Craiova - Filiași - Caransebeș - Lugoj - Timișoara - Jimbolia, cu continuare în Serbia prin Kikinda spre Belgrad. Segment în reabilitare integrală, pe porțiunea Arad – Timișoara – Caransebeș, cu o valoare investițională de 8,77 miliarde de lei. Cel mai mare contract al României din Planul Național de Redresare și Reziliență. miniatura|275x275px|Traseul paneuropean al Coridorului Orient/Est-Marea Mediterană traversează zona pe relația N-SE, transformând regiunea în singurul nod intermodal complet al României (rutier/de marfă & logistic internațional, feroviar, aerian, fluvial, cicloturistic, ecologic/sustenabil și energetic - gazoductele BRUA și Recaș-Mokrin, precum și linia electrică de înaltă tensiune Mid Contiental East Corridor) - integrat în fluxurile continentale primare de transport și distribuție. Municipii-reședință de județ traversate: Arad și Timișoara. Căile ferate secundare leagă regiunea de celelalte regiuni de dezvoltare cât și interconexiunea între magistralele 200 și 900: Linia 212: Ilia - Lugoj; Linia 310: Timișoara - Arad - Oradea; Linia 922: Timișoara - Moravița; Linia 202: Simeria - Petroșani - Târgu Jiu - Filiași;. Metrou miniatura|275x275px|Harta celor 9 rute de transport TEN-T, cu traseul nodal Rail-2-Sea Gdańsk-Constanța evidențiat, traversând regiunea|stanga miniatura|275x275px|Traseul feroviar al Noului Drum al Mătăsii, cea mai mare rută comercială din lume, leagă Xi’an (China) de Praga (Cehia). Calea ferată traversează Eurasia - Asia de Est și Centrală, Marea Caspică (feribot), Caucazul și sud-estul Europei. Ramificația estică a liniei străbate România pe relația Calafat-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Timișoara-Curtici, înainte de a ajunge în Europa Centrală, consolidând rolul județului în rețeaua mondială de transporturi de marfă, schimb de bunuri și comerț internațional Din anul 2018 au început demersurile pentru implementarea serviciului de transport public cu metroul în Timișoara, alocându-se 145.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare. Acesta cuprinde, în primă fază, două magistrale principale: una care leagă Dumbrăvița de Moșnița Nouă pe axa N-S (M1); și alta care leagă Calea Șagului de Aeroportul Internațional Traian Vuia (M2), pe axa E-V. Proiectul prevede două tronsoane de aproximativ 25 de km, cu un cost de peste 2 miliarde de euro. Durata de execuție estimată este de 120 de luni. Infrastructura rutieră miniatura|275x275px|Traseul rutier transeuropean Via Carpatia, cu orașele regionale Arad, Timișoara și Lugoj indicate pe hartă|stanga Regiunea este traversată de autostrăzile A1 și A6/Via Carpatia-Coridorul Orient/Est- Marea Mediterană (Inițiativa celor Trei Mări), precum și de cinci drumuri europene, trei principale și două secundare:
Drumul european E68 - Nădlac - Arad - Deva - Sibiu - Brașov - București (Sectorul Brașov-București este E60/68); Drumul european E70 - Drumul Statal IB10 (Belgrad-Vatin) > Moravița - Timișoara - Craiova - București; Drumul european E79 - Brad - Deva - Hațeg - Petroșani - Târgu Jiu - Craiova; Drumul european E671 - Timișoara - Arad; Drumul european E673 - Ilia - Făget - Lugoj.
Proiectele de infrastructură în pregătire, cuprinse în Masterplanul General definitivat de Ministerul Transporturilor sunt: Autostrada A9 Timișoara — Stamora-Moravița — Belgrad (via Novi Sad), completarea și finalizarea variantei de ocolire Timișoara și Drumul Expres Aeroportul Internațional Traian Vuia — Autostrada A1.
Un alt proiect de infrastructură major pentru zona de Vest îl reprezintă noua legătură rutieră dintre România și Serbia la Autostrada „Zâmbetul Voivodinei” (Vojvođanski osmeh), aflată în construcție. Aceasta va conecta Voivodina de punctul de frontieră cu România la Srpska Crnja, aproape de Jimbolia, asigurând legătură directă între Timișoara și Coridorul Pan-European X care traversează Serbia, rută ce leagă Europa Occidentală de Balcanii de Sud și Turcia. Prin această șosea de mare viteză, Timișoara va avea conexiune directă la rețeaua rutieră de autostrăzi a Serbiei la Becicherecu Mare și, mai departe, la Autostrada A1 a Serbiei (Belgrad-Novi Sad) și la istorica Autostradă a Frăției și Unității (Ljubljana-Zagreb-Belgrad-Niš), cea mai importantă și extinsă magistrală rutieră a Serbiei și a fostei Iugoslavii, parte a Coridorului Pan-European X, ce traversează Banatul de Sud în Serbia Centrală. Autostrada va cuprinde 7 noduri rutiere și poduri peste râurile Bega, Timiș și Tisa.
Infrastructura aeriană miniatura|275x275px|Companii autohtone și multinaționale de ridesharing și închirieri auto pe Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara Există patru aeroporturi în regiune: Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara, Aeroportul Internațional Arad, Aeroportul Caransebeș și Aeroportul Utilitar Timișoara.
Centru Logistic Intermodal