Alaska

Alaska () este un stat al Statelor Unite ale Americii situat în extremitatea nord vestică a continentului America de Nord. A devenit cel de-al patruzeci și nouălea stat al Uniunii nord-americane, la 3 ianuarie 1959, după ce fusese teritoriu al Statelor Unite, Alaska Territory, între 1912 și 1959. Numele "Alaska" provine cel mai probabil din cuvântul Alyeska din aleutină însemnând "țară mare", "continent", sau "pământ mare". Este străbătută de fluviul Yukon. În 1867, Rusia a vândut Statelor Unite ale Americii teritoriul Alaska pentru suma de 7,2 milioane de dolari.

Clima

Clima din Juneau și din porțiunea de sud-est este una oceanică în zonele sudice și subpolară înspre nordul acestei părți a statului. Această zonă este cea mai umedă și mai caldă din Alaska, cu temperaturi mai blânde iarna și cu volum mare de precipitații tot timpul anului. În Juneau media anuală de precipitații este de , în alte zone ea fiind de peste .Mean Annual Precipitation in Alaska-Yukon . Oregon Climate Service at Oregon State University. Accesat la 23 octombrue 2006. Aceasta este singura zonă din Alaska în care temperatura medie din timpul zilei este de peste 0 °C în lunile de iarnă.

Clima orașului Anchorage și a zonei central-sudice a Alaskăi este și ea relativ blândă datorită apropierii de coastă. Precipitațiile din această zonă sunt mai reduse decât în Alaska de sud-est, dar aici ninge mai mult, și zilele tind să fie mai senine. În medie, în Anchorage cad de precipitații pe an, cu aproximativ de zăpadă, deși sunt unele părți în care zăpada este mai abundentă. Clima este subpolară, cu veri scurte și răcoroase.

thumb|250px|right|Barrow, Alaska, cel mai nordic oraș al Statelor Unite Clima din vestul Alaskăi este determinată în mare parte de proximitatea Mării Bering și a Golfului Alaska. Clima este subpolară oceanică în sud-vest și subpolară continentală înspre nord. În această zonă, cantitatea anuală de precipitații variază considerabil. Partea nordică a Peninsulei Seward este practic un deșert ce primește mai puțin de de precipitații anual, în timp ce în unele zone dintre Dillingham și Bethel media este de de precipitații.

Clima părții interioare a Alaskăi este cel mai bine descrisă drept extremă și este un bun exemplu de climă subpolară tipică. Unele dintre cele mai ridicate și mai scăzute temperaturi din Alaska s-au înregistrat în zona orașului Fairbanks. Vara se ajunge la temperaturi de ), în vreme ce iarna, se pot înregistra minime de ). Precipitațiile sunt reduse în interior, adesea sub pe an, dar precipitațiile căzute iarna rămân pe tot parcursul anului.

Clima din nordul extrem al Alaskăi este o climă polară, obișnuită pentru zone aflate la nord de Cercul polar arctic. Iernile sunt lungi și geroase, iar verile foarte scurte și răcoroase. În iulie, temperatura medie în orașul Barrow este de .History for Barrow, Alaska. Monthly Summary for July 2006. Weather Underground. Accesat la 23 octombrie 2006. Precipitațiile sunt reduse aici, în multe locuri sub anual, mai ales sub formă de ninsoare.

Geografie

Alaska este unul dintre cele două state ale SUA care nu se învecinează cu vreun alt stat, Hawaii fiind cel de-al doilea. Este singurul stat al SUA, care deși situat în America de Nord, nu este parte a celor 48 de state continentale, aproximativ 800 de km de teritoriu canadian separă statele Alaska și Washington. Din acest punct de vedere, doar Alaska, dar nu și Hawaii, este o exclavă a Statelor Unite. Este, de asemenea, singurul din statele continentale ale Uniunii a cărui capitală nu poate fi accesibilă pe uscat, fiind accesibilă doar pe apă și aer. Nu există nici un fel de drumuri ce conectează capitala Alaskăi Juneau cu restul statului. Alaska nu are regiuni cu granițe definite, dar sunt cinci state nerecunoscute oficial:

Sud-central: este cea mai populată regiune, cu centrul administrativ și economic, Anchorage.

Sud-est: Cea mai apropiată regiune de cele 48 de state, este în majoritate acoperit de păduri dense și parcuri naționale. Ketchikan este capitala.

Interior: Cea mai mare regiune, mult fiind teren nelocuit. Capitala este Fairbanks al doilea oraș după mărime din Alaska. Cel mai înalt vârf din America de Nord, Denali este aflat aici.

Panta-de-Nord: O tundra în majoritate, cu așezări fiind sate mici. Zona este cunoscută pentru marile sale rezerve de petrol brut. Barrow este cel mai nordic oraș din SUA (4.500 loc.)

Sud-Vest: Sud-vest Alaska este puțin populat, cu majoritatea populație trăind pe mal.

Istorie thumb|right|250px|Mineri și prospectori urcând pe poteca Chilkoot în timpul Goanei după aur din Klondike Primul contact al europenilor cu Alaska a avut loc în 1741, când Vitus Bering a condus o expediție a marinei ruse la bordul navei Sf. Petru. După ce echipajul s-a întors în Rusia cu blănuri de vidră, blănuri care au fost considerate a fi cele mai bune blănuri din lume, mici asociații de blănari au pornit spre țărmurile Siberiei și spre insulele Aleutine. Prima așezare permanentă a europenilor a fost fondată în 1784, iar Compania ruso-americană a pus în aplicare un program de colonizare în primii ani ai secolului al XIX-lea. New Archangel de pe Insula Baranof din Arhipelagul Alexander a fost prima capitală a Alaskăi, stabilită pe timpul Americii Ruse. Mai târziu așezarea a fost redenumită Sitka și a fost mai bine de 100 de ani capitala Alaskăi. Rușii nu au colonizat complet Alaska, colonia nefiind foarte profitabilă.

George Pomuț, fost colonel în armata SUA, consilier la Ambasada SUA din Petersburg, a devenit eroul vremurilor în America, după ce a reușit să rezolve o problemă spinoasă care afecta relațiile dintre SUA și Rusia: disputa pe Alaska. Pe atunci, aceasta era una dintre cele mai sărace gubernii rusești, iar administrația țaristă a acceptat să o vândă Statelor Unite pentru modesta sumă de 7,2 milioane de dolari. Prețul mic i se datorează lui Pomutz, care a condus negocierile și a participat la încheierea și semnarea tratatului americano-rus. A fost ridicat la rangul de general.

William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a negociat achiziția acestei colonii de către țara lui de la Imperiul Rus în 1867 pentru milioane de dolari. Alaska a fost guvernată de armată mulți ani, și a fost, neoficial, teritoriu al Statelor Unite după 1884.

În anii 1890, goanele după aur din Alaska și din Teritoriul Yukon, teritoriu britanic aflat în vecinătate, au adus în Alaska mii de mineri și coloniști. Alaska a primit oficial statutul de teritoriu în 1912. La acea vreme, capitala se mutase deja la Juneau.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Campania Insulelor Aleutine s-a concentrat pe cele trei insule exterioare ale arhipelagului Aleutinelor — Attu, Agattu și Kiskaaceste trei insule se aflau la aproximativ de partea continentală a URSS, de partea continentală a Alaskăi, și la de Japonia. — care au fost ocupate de trupe japoneze între iunie 1942 și august 1943. Unalaska/Dutch Harbor a devenit o importantă bază pentru submarine și pentru aviația americană.

Programul american de închirieri a implicat zboruri ale avioanelor americane de război prin Canada până la Fairbanks și de acolo la Nome; piloții ruși preluau aceste avioane, și le duceau să lupte împotriva invaziei germane a URSS. Construcția de baze militare a contribuit la creșterea demografică a unora dintre orașele din Alaska.

Alaska a fost declarat stat la 3 ianuarie 1959.

În 1964, un cutremur s-a soldat cu moartea a 131 de persoane și cu distrugerea mai multor sate, multe din cauza valurilor tsunami. A fost al doilea cutremur ca intensitate din istorie, de aproximativ 9,2 grade pe scara Richter. A fost de 100 de ori mai puternic decât cutremurul din San Francisco din 1989. Epicentrul său a fost însă într-o zonă nepopulată, ceea ce a condus la reducerea numărului de victime.

Descoperirea de petrol în 1968 la Prudhoe Bay și terminarea conductei petroliere Trans-Alaska în 1977 a dus la o explozie a industriei extractive. În 1989, petrolierul Exxon Valdez s-a ciocnit de un recif în strâmtoarea Prince William, deversând peste 40 de milioane de litri de țiței pe o lungime de de coastă. Astăzi, lupta dintre filozofiile de dezvoltare și conservare se vede în dezbaterea privind forajul pentru petrol în Arctic National Wildlife Refuge.

Demografie Structura rasială Populația totală a statului în 2010: 710.231

thumb|Densitatea populației statului Alaska

Structura rasială în conformitate cu recensământul din 20102010 Census - U.S. Census Bureau:

66,7% Albi (473.576) 14,8% Amerindieni (104.871) 7,3% Două sau mai multe rase (51.875) 5,4% Asiatici (38.135) 3,3% Negri (23.263) 1,5% Altă rasă (11.102) 1,0% Hawaieni Nativi sau locuitori ai Insulelor Pacificului (7.409)

2006 În 2006, Alaska avea o populație de aproximativ de locuitori, în creștere cu (0,96%) față de 2005 și cu (6,9%) față de 2000. În 2000, Alaska s-a clasat pe locul 48 din 50 de state ca număr de locuitori.http://www.census.gov/population/cen2000/phc-t2/tab01.txt Alaska este statul cu cea mai mică densitate a populației, de aproximativ , următorul stat în acest clasament, Wyoming, având o densitatede . Este cel mai mare stat ca suprafață, și al 6-lea ca venit pe cap de locuitor.

Religie În anul 2014 structura religioasă arăta așa:

Creștini:62% Protestanți 37% Catolici 16% Mormoni 5% Ortodocși creștini 5% Martorii lui Iehova: mai puțin de 1% Alte tipuri de creștinism:mai puțin de 1% Evreii:< 1% Musulmani:<1% Hindusi:<1% Budisti:1% Alte religii:5% Fara religie:31% Nu știu:1%

Legislație și guvern Ca și celelalte state componente ale SUA, Alaska este o republică. Aparatul de stat are aproximativ de angajați.

Legislativul este compus din Camera Reprezentanților, cu 40 de membri și Senatul, cu 20 de membri. Senatorii au mandate de patru ani, iar reprezentanții, de doi ani. Mandatul guvernatorului este de patru ani. Guvernatorul-locotenent candidează separat la alegerile primare, dar la alegerile generale, candidatul pentru funcția de guvernator și cel pentru cea de guvernator-locotenent merg împreună.

Economie thumb|left|150px|Moneda de 25 de cenți a statului Alaska PIBul pe 2005 a fost de 39,9 miliarde de dolari, pe locul 45 la nivel federal. PIBul pe cap de locuitor în 2006 a fost de de dolari, al șaptelea la nivel federal. Industria extractivă de petrol și gaze naturale domină economia statului, peste 80% din venituri provenind din extragerea petrolului. Principalul produs de export al Alaskăi (cu excepția petrolului și gazelor naturale) îl constituie peștii și alimentele de proveniență marină, în principal somon, cod, Pollock și crab. Agricultura reprezintă doar o mică parte din economia Alaskăi. Producția agricolă este destinată în principal consumului local și este bazată mai ales pe zootehnie, și producția de lactate și legume. Industria prelucrătoare este restrânsă, majoritatea bunurilor fiind aduse din alte părți. Principalii angajatori sunt statul, companiile din industria extractivă și cele de transport. Bazele militare sunt o componentă semnificativă a economiei atât în Fairbanks cât și în Anchorage. Subvențiile federale sunt și ele o componentă economică importantă, permițând statului să păstreze impozitele la un nivel scăzut. Bunurile industriale produse aici sunt țiței, gaze naturale, cărbune, aur, metale prețioase, zinc și alte minereuri, alimente provenite din pescuit, cherestea și produse din lemn.

Transporturi thumb|250px|Șoseaua Sterling