Take, Ianke și Cadîr este o piesă de teatru în trei acte de Victor Ion Popa. Premiera a avut loc în 1932 la Teatrul Maria Ventura.
Prezentare Capodoperă a dramaturgiei naționale, piesa Tache, Ianke și Cadâr surprinde cu umor și satiră viața socială și interacțiunile dintre diferite culturi și religii. Piesa de teatru, plasată într-un mic orășel din România, urmărește peripețiile a trei prieteni – Tache, Ianke și Cadâr – din trei etnii diferite: român, evreu și turc, negustori cu trai simplu, dar cinstiți, copleșiți de grijile zilnice, dar și de prejudecățile comunității. Deși se tachinează mereu, sunt legați de o prietenie sinceră. Viața lor se desfășoară lent, fără evenimente majore. Echilibrul acesta este brusc amenințat de venirea Anei (fiica lui Ianke) și a lui Ionel (fiul lui Tache), care se aflau la studii la București, la Academia Comercială. Hotărârea acestora de a se căsători îi neliniștește pe părinții lor. Tensiunea crește pe măsură ce dragostea dintre Ionel și Ana devine evidentă. Take și Ianke sunt încăpățânați și refuză să accepte căsătoria, temându-se de reacția comunității. Cadâr, cu înțelepciunea sa molcomă, încearcă să găsească o soluție pentru a împăca cele două familii. Soluția salvatoare avansată de Cadîr a fost ca cei doi tineri „moderni” să fugă, fără voia părinților, dar să lase un „certificat” care să confirme nesupunerea lor. Cadâr pune la cale acest plan ingenios pentru a-i face pe Take și Ianke să accepte relația, simulând o criză și folosindu-se de șarmul său. Pentru a-i ajuta pe cei doi tineri, îi adăpostește în casa sa, le face rost de bani pentru a porni o afacere prosperă în asociere cu el și le oferă cu generozitate toate economiile lui.
În final, adevărul despre dragostea sinceră a tinerilor triumfă, iar Take și Ianke își dau seama că prietenia și fericirea copiilor sunt mai importante decât prejudecățile, acceptând căsătoria.
Personaje Cadâr Ianke Take Ilie Ionel Ana Safta
Premiera Take, Ianke și Cadîr a fost reprezentată pentru prima dată la Teatrul Maria Ventura în seara de 25 martie 1932, având următoarea distribuție: Tache, Alexandru Giugaru Ianke, Gheorghe Timică Cadîr, Ion Sârbu Ilie, Jules Cazaban Ionel, Mihai Popescu Ana, Maria Mohor Safta,Silvia Dumitrescu-Timică Primire Inițial nu a avut succesul pieselor Ciuta sau Mușcata din fereastră. George Mihail Zamfirescu a publicat o lungă cronică în Gândirea (an XII, nr. 4 din aprilie 1932, pag. 189-190) în care pornește de la premiza că piesa marchează un impas și un moment critic al întregii sale opere: cu recenta premieră, Take, Ianke și Cadîr, dramaturgul V. I. Popa nu face un pas mai departe. Dimpotrivă, se consolidează într-o formulă pe care meșteșugarul și scriitorul ar fi dator s-o uite pe scena fostului studio și s-o închidă în potirul unei flori de cadru domestic. Scriitor de gust și de temperament iremediabil semănătorist[...]
După 1956, Take, Ianke și Cadîr a devenit una dintre cele mai cunoscute piese de teatru alături de Titanic Vals de Tudor Mușatescu și Gaițele de Alexandru Kirițescu.
Teatru radiofonic Tache, Ianke și Cadîr (1960). Adaptare radiofonică de Mihai Zirra, regia artistică: N. Al Toscani. Distribuția: Jules Cazaban - Ianke; Ștefan Ciubotărașu - Take; Octavian Cotescu - Ionel; Carol Kron - Ilie; Ion Manta - Cadîr; Virginia Stoicescu - Baba Safta; Anca Verești - AnaVictor Ion Popa, ”Tache, Ianke și Cadîr” (1960), EMISIUNI A-Z | Teatrul Național Radiofonic, radio-arhive.ro. Accesat la 12 iunie 2020
Note
Bibliografie Camil Petrescu, Opinii și atitudini, pp. 445–446
Legături externe
Categorie:Lucrări de Victor Ion Popa Categorie:Piese de teatru în 3 acte