Haig Garabet Acterian () a fost un poet, scriitor, regizor și om de teatru român de origine armeană.

Biografie Este primul născut dintre frații Acterian, un faimos regizor din perioada interbelică, fiind fratele lui Arșavir Acterian și al lui Jeni Acterian. A fost coleg cu Mircea Eliade la Liceul Spiru Haret din București și este unul dintre personajele din „Romanul adolescentului miop”.

A debutat cu versuri, semnate cu pseudonimul Mihail, în revista Vlăstarul a Liceului Spiru Haret, editată chiar de viitorul istoric al religiilor, Mircea Eliade. S-a căsătorit cu actrița de dramă Marietta Sadova, de la Teatrului Național din București. Deși era tentat inițial să dea examen de admitere la Conservator și să studieze muzica, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, pe care îl absolvă cu brio. Examenul de absolvire l-a reprezentat un rol în piesa lui Adrian Maniu „Meșterul Manole”.

Regizor, cronicar dramatic, monograf Acterian, primul regizor cu diplomă din România - după ce a urmat un curs de specializare la Roma, în studiourile Cinecittà - a corespondat cu Edward Gordon Craig, un regizor și teoretician al teatrului modernist englez și unul din părinții teatrului modernist european. A scris mai multe cărți de teatru, precum: „Pretexte pentru o dramaturgie românească” cu o prefață de Edward Gordon Craig (Vremea, 1936), „Gordon Craig și ideea în teatru” (Vremea, 1936), „După un veac de teatru românesc”, (Bucovina, 1937), „Organizarea teatrului” (Bucovina, 1938), „Limitele artei”, (Atelierele Grafice Luceafărul, 1939).

Alături de colegii săi de generație, Mihail Sebastian și Camil Petrescu, cu care împărtășea interesul pentru Craig și teatrul experimental sau de avangardă, a fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici. Este autorul primei monografii „Shakespeare” (Ed. Fundațiilor Regale, 1938), scrisă și publicată în limba română.

Afilieri politice Scriitorul Mihail Sebastian scrie în Jurnal: „în 1932, Haig era comunist”, calitate în care a colaborat la revista Bluze albastre, principalul săptămânal al Partidului comunist însă, în 1936 a trecut la extrema opusă, posibil, sub influența lui Mihail Polihroniade, devenind membru al Mișcării Legionare.

A deținut funcția de director al Teatrului Național din București în timpul participării la guvernare a legionarilor. După ce armata, la ordinele generalului Antonescu, a spulberat rebeliunea legionară, Acterian a fost întemnițat în penitenciarul de la Lugoj, unde a reușit să finalizeze în anii 1941-1943 cea de-a doua monografie despre Molière, publicată după 1989.

La intervenția soției sale - actrița Marietta Sadova, fostă soție a scriitorului Ion Marin Sadoveanu și membră a mișcării legionare - pe lângă regele Mihai I, Acterian a fost eliberat din detenție și trimis pe frontul de est, unde a căzut la Kuban, la 8 august 1943.

După moartea lui, Marietta Sadova nu s-a recăsătorit.

Roluri în teatru „Hamlet“ (1925) – rol al II-lea actor „Fântâna Blanduziei“ de V. Alecsandri (act I, 1926) – rol Horațiu „Tebaida“ de V. Eftimiu (act III, 1926) – rol Creon „Moara roșie“, fantezie dramatică în 3 acte (22 de tablouri) de Franz Molnár (1926) „Moartea civilă“, dramă în patru acte de P. Giacometti (1926) „Șarlatanul“, dramă în 3 acte de Emerich Felder (1926) „Livada cu vișini“ de Cehov (1926) „Negustorii de glorie“ de Marcel Pagnol și Paul Nivois (1926) – rol „Un secretar“ „Povestea lupului“ de Franz Molnár (1926) – rol „al treilea chelner“ „Goana după bărbat“ de Maurice Donnay (1926) – rol Roger „Berg-op-Zoom“ de Sacha Guitry (1927) „Prizoniera“ de Edouard Bourdet (1927) – rol Feciorul „Michel Perrin“ de Melesville și Duveyner (1927) – rol Jules de Crussac „Necunoscuta“ de Al. Bisson (1927) – rol Valmorin „Heidelbergul de altădată“ de W. Meyer Forster (1927) – rol Metzing „Meșterul Manole“ de Adrian Maniu (1927) „Manasse“ de Ronetti Roman (1928) – rol Matei Frunză „Rubinul prințului Negru“ de W.H. Wheatley (1928) – rol Ralph Crawford „Therese Raquin“ de Emil Zola (1928) – rol Camille „Femeea la patruzeci de ani“ de Silvare (1928) „Moartea civilă“, dramă în patru acte de P. Giacometti (1928) – rol Don Ferrando „Sfântul Ambrosius“ de Wilner și Rebner (1928) „Kean“ de C. Eschmidt după Dumas (1928) „Procurorul Hallers“ de Paul Lindau (1928) – rol Doctorul Felderman „Societate“ de John Galsworthy (1928) – rol Maiorul Halford „Grigoire“ de Th. Bainville (radiofonic, 1929) – rol Oliver

Opera Sub pseudonim Mihail, Agonia, 1929, versuri Mihail, Urmare, 1936, versuri

Sub nume propriu Haig Acterian, Gordon Craig și ideea în teatru, Ed. Vremea 1936 Haig Acterian, Pretexte pentru o dramaturgie românească, cu un cuvânt înainte de Gordon E. Craig, București, Ed. Vremea, 1936 Haig Acterian, După un veac de teatru românesc, Ed. Bucovina, 1937 Haig Acterian, Shakespeare, București, Ed. Fundațiilor Regale, 1938 Haig Acterian, Organizarea teatrului, Ed. Bucovina, 1938, Haig Acterian, Limitele artei, București, 1939 Haig Acterian, Cealaltă parte a vieții noastre, Iași, editura Institutul european, 1991 Haig Acterian, Dragoste și viață în lumea teatrului, Buc., Arta Grafică, 1994 Haig Acterian, Moliere, editura „Ararat“, 1995 Haig Acterian, Scrieri despre teatru - publicistică, editura Muzeul Literaturii Române, 1998

Note

Bibliografie Zigu Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1995 Mircea Eliade, Corespondență. Asia, Europa, America, vol. 1, scrisoarea către Emil Botta, Editura Humanitas, 1999 Mircea Eliade, Memorii, două volume, 1991 (autobiografia sa) Florin Faifer, "Un destin fără șansă" în volumul Pluta de naufragiu, Editura Cronica, Iași, 2002

Legături externe Colecții digitalizate BCU IAȘI Petre Țuțea - O întâlnire cu Brâncuși (integral). O întâlnire între Țuțea, Haig Acterian și Constantin Brâncuși Dedicație cu autograful lui Acterian (facsimil). Dedicația lui Haig Acterian către Petre Țuțea pe un exemplar al volumului de poezii Urmare. [http://autori.humanitas.ro/eliade/despre.php Mircea Handoca, Convorbiri cu și despre Mircea Eliade] Biografia lui Haig Acterian la Prodigy.net "Haig Acterian în prag de centenar" ("Haig Acterian Approaching His Centennial") at Ararat online, nr. 284-285 Marta Petreu, "Generația '27 între Holocaust și Gulag" (I) , in Revista 22'', February 2003

Categorie:Nașteri în 1904 Categorie:Decese în 1943 Categorie:Actori români din secolul al XX-lea Categorie:Armeni din România Categorie:Legionari Categorie:Comuniști români Categorie:Critici de teatru români Categorie:Directori ai Teatrului Național din București Categorie:Directori de teatre români Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Regizori de teatru români Categorie:Constănțeni Categorie:Oameni uciși în Al Doilea Război Mondial