Pluteus cervinus, (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), sin. Pluteus atricapillus, (August Batsch, 1783 ex Victor Fayod, 1889), este o specie de ciuperci comestibile și saprofite din încrengătura Basidiomycota, în familia Pluteaceae și de genul Pluteus,Index Fungorum denumită în popor ciuperca cerbilor.Denumire RO Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar sau în grupuri cu puține exemplare, câteodată fasciculat, în păduri de foioase sau de conifere pe trunchiuri și ramuri în putrefacție de fag și stejar respectiv molid, câteodată și pe mici fragmente de lemn ascunse sub sol. Apare de la deal la munte, din aprilie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 248-249, ISBN 3-405-11774-7Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 120, ISBN 978-3-8427-0483-1

Taxonomie thumb|left|105px|Paul Kummer Această specie a fost descrisă și redenumită deseori de diferiți micologi.Mycobank Dar numai doi taxoni s-au menținut:

Unul este Pluteus atricapillus, descris în 1786 de micologul german August Batsch în lucrarea sa Elenchus Fungorum cu numele de gen Agaricus,August Batsch: „Elenchus Fungorum”', vol. 2, Editura Johann Jacob Gebauer, Halle (Saale) 1786, p. 39 acesta fiind redicționat de savantul francez Victor Fayod în Pluteus (1889). Această denumire a fost și mai este folosită de mulți micologi în cărți de descriere, vândute până astăzi (de exemplu la Bruno Cetto, Rose Marie și Sabine Maria Dähncke sau Hans E. Laux).

Al doilea este datorat renumitului micolog german Jacob Christian Schäffer care a descris ciuperca inițial în volumul 4 al operei sale Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur icones, nativis coloribus expressae din 1774, ca Agaricus cervinus.Jacob Christian Schäffer: „Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur icones, nativis coloribus expressae”, Editura J.J. Palmium, Erlangen 1774 vol. 4, p. 6 După ce renumitul om de știință suedez Elias Magnus Fries a determinat genul Pluteus in volumul 2 al operei sale Flora scanica din 1836,Elias Fries: „Flora scanica”, vol. 2, Editura Palmblad, Sebell & C., Uppsala, 1836, p. 338, noul nume binomial a fost hotărât de micologul german Paul Kummer în lucrarea sa Der Führer in die Pilzkunde din 1871.Paul Kummer: „Der Führer in die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichten und sicheren Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze mit Ausnahme der Schimmel- und allzu winzigen Schleim- und Kern-Pilzchen” (Ghid pentru știința micologiei, fără ciupercuțe de mucegai și prea mici mucoase și nucleici), cu 80 de ilustrații litografice, Editura E. Luppe, Zerbst 1871 Acest taxon mai este valabil actual (2020).

Descriere thumb|left|200px|Bres.: Pluteus cervinus Pălăria: este de mărime medie pentru ciuperci plin dezvoltate cu un diametru de aproximativ 7-12 cm, inițial semisferică cu marginea răsfrântă spre picior apoi convexă, la sfârșitul maturizării aplatizată, cu un gurgui mai mic sau mai mare, dar pronunțat. Cuticula este netedă, culoarea variind de la brun-închis la gri-maroniu. La bătrânețe se formez dungi radiale din firișoare mici mătăsoase. Lamelele: sunt dese și late, destul de înalte,ventriculare, cu lameluțe intercalate începând la margine și neaderente la picior. Coloritul este inițial alb și apoi roz. Piciorul: are o înălțime de 6-10 cm și o lățime de 0,8-1,7 cm, fiind plin, deseori slab curbat precum ușor fibros și îngroșat la bază, fără inel sau volvă, fiind de culoare albă cu filamente longitudinale brune sau chiar negricioase. Carnea: este destul de moale și albă, cu un miros nu prea puternic de sfeclă sau ridichi. Caracteristici microscopice: sporii netezi, ovoidali până lat elipsoidali, granulați pe dinăuntru au o mărime de 6,1-8,4 x 4,8-6,2 microni, coloritul pulberii lor fiind roz, carneu. Basidiile clavate cu 4 sterigme fiecare măsoară 20-30 x 7-9 microni. Cistidele (elemente sterile situate în stratul himenal sau printre celulele din pielița pălăriei și a piciorului, probabil cu rol de excreție) cilindric-fusiforme cu 60-80 x 15-25 microni mai mari, sunt despicate în vârf prin 2-5 cornuri.Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XI, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1929, p. + tab. 534

Specia crește pe lemn mort. În cazul în care lemnul este îngropat în pământ, ar putea apărea impresia, că organismele fructifere crescură din el.Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 246-247, ISBN 978-3-440-14530-2 Reacții chimice: Baza piciorului se colorează cu tinctură de Guaiacum încet albastru.Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 269, ISBN 3-85502-0450Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 4-a, vol. II/b 2 „Röhrlinge und Blätterpilze”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1978, p. 214

Confuzii Pluteus cervinus poate fi confundat cu specii aceluiași gen care sunt cu toate comestibile, dar de valoare culinară scăzută (la unele piciorul fiind necomestibil pentru că prea fibros),Andreas Neuner: „BLV Naturführer – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München-Bern-Viena 1976, p. 66-67, ISBN 3-405-11345-8 de exemplu cu: Pluteus atricapillus,Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 272, ISBN 3-85502-0450 Pluteus atromarginatus sin. Pluteus nigrofloccosus,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 230-231, ISBN 3-405-12124-8 Pluteus bruneoradiatus,[ http://offene-naturfuehrer.de/web/Pluteus_Fr._%E2%80%93_Dachpilze_%28Georg_M%C3%BCller_%26_Markus_Scholler%29 Georg Müller & Markus Scholler] Pluteus cinereofuscus,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 278-279, ISBN 88-85013-25-2 Pluteus patricius,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 250-251, ISBN 3-405-12081-0 Pluteus phlebophorus,Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 273, ISBN 3-85502-0450 Pluteus podospileus,I funghi dal vero, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 318-319, ISBN 88-85013-46-5 Pluteus pouzarianus,I funghi dal vero, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 248-249, ISBN 88-85013-57-0 Pluteus romellii,I funghi dal vero, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 282-2283, ISBN 88-85013-37-6 Pluteus salicinus (crud sau uscat cu efecte psihedelice),I funghi dal vero, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 308-309, ISBN 88-85013-46-5 Pluteus thomsonii,Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 272, ISBN 3-85502-0450 dar și cu Entoloma vernumHans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 236-237, ISBN 978-3-440-14530-2 sau Macrocystidia cucumis (fără valoare culinară, mai mic).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 100-101, ISBN 88-85013-25-2

Specii asemănătoare

Valorificare Ciuperca cerbilor este comestibilă ca și majoritatea altor soiuri ale acestui gen, dar este de valoare culinară mai scăzută. Ea însă poate fi folosită, fiind găsită destul de des, împreună cu alte ciuperci în mâncăruri. Și uscarea precum conservarea buretelui în ulei sau oțet sunt posibile.Fritz-Martin Engel, Fred Timber: „Pilze, kennen – sammeln – kochen”, Editura Südwest Verlag, 1969 München, p. 101-103

Note

Bibliografie Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4 Bruno Cetto, volumele 1-7 (vezi note). Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1 J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, ISBN 3-405-11568-2 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2 Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4 Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

Ciuperca cerbului, film

Categorie:Pluteus Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:Ciuperci saprofite Categorie:1774 în știință