Cetatea Van (în armeană: Վանի Բերդ, cunoscută și sub numele de Fortăreața Van, în sau în ) este o fortificație masivă de piatră construită de către vechiul regat Urartu în cursul secolelor IX-VII î.Hr. și este cea mai mare construcție de acest fel. Ea are vedere către ruinele orașului Tushpa, vechea capitală urartiană din secolul al IX-lea, care se află pe un teren abrupt. O serie de fortificații similare au fost construite pe teritoriul Regatului Urartian, îndeosebi pe dealuri și aflorimente din locuri care aparțin astăzi statelor moderne Armenia, Turcia și Iran. Cetatea a fost stăpânită succesiv de populații diferite precum mezii, ahemenizii, armenii, parții, romanii, persanii sasanizi, bizantinii, arabii, selgiucizii, safavizii, afșarizii, otomanii și rușii. Cetatea antică este situată la vest de orașul Van și la est de lacul Van, în provincia Van din Turcia.
Părțile de jos ale pereților cetății Van au fost construite de bazalt fără mortar, în timp ce restul a fost construit din chirpici. stanga|miniatura|275x275px|Inscripția regelui Xerxes cel Mare din apropierea cetății Van Astfel de cetăți au fost folosite pentru control regional, mai degrabă decât ca un mijloc de apărare împotriva oștilor străine. Ruinele acestei cetăți se află în afara orașului modern Van, completând funcția defensivă a zidurilor construite în perioada medievală.The Seventy Wonders of the Ancient World
O inscripție trilingvă stereotipă a regelui Xerxes cel Mare din secolul al V-lea î.Hr. se află pe o porțiune netezită de stâncă, la circa 20 de metri deasupra solului în apropierea cetății. Nișa a fost scobită inițial de tatăl lui Xerxes, regele Darius, dar suprafața a fost lăsată goală. Inscripția a supraviețuit într-o stare aproape perfectă și este împărțită în trei coloane cu 27 de linii scrise în (de la stânga la dreapta) persana veche, babiloniană și elamită. Este singura inscripție regală ahemenidă aflată în afara Iranului. Alte inscripții cuneiforme sunt de obicei în afara traseelor turistice obișnuite. Aceasta menționează că:
Atunci când a fost publicată de Eugène Burnouf în 1836,Burnouf, Mémoire sur deux inscriptions cunéiformes trouvées près d'Hamadan et qui font partie des papiers du Dr Schulz, Paris, 1836; Schulz, an orientalist from Hesse, had been sent out by the French foreign ministry to copy inscriptions but had been murdered in 1829; see Arthur John Booth, The Discovery and Decipherment of the Trilingual Cuneiform Inscriptions 1902, esp. pp 95ff, 206. el și-a dat seama că aceasta conținea o listă cu satrapii lui Darius (repetată de Xerxes într-o limbă aproape identică) și a fost capabil să identifice și să publice un alfabet de treizeci de litere, majoritatea lor fiind descifrate corect. Lectura inscripției trilingve de la Van de către Burnouf a adus o contribuție semnificativă la descifrarea cuneiformelor persanei vechi.Another photograph of the inscription.
Silva Tipple New Lake a condus o expediție americană la ruine în 1938-1940.Who Was Who in America, v. 5, 1969-1973 http://books.google.com/books?ei=KItvTuLtHcjh0QGj8uWCCg&ct=result&id=jHXhAAAAMAAJ&q=tipple
Imagini
Referințe
Legături externe
Cuneiform Inscription at Van Extensive picture site of the Kale area and the old town
Categorie:Atracții turistice din Turcia