Scleroderma verrucosum (Christian Hendrik Persoon, 1801), sin. Lycoperdon verrucosum (Pierre Bulliard, 1791),Index Fungorum din încrengătura Basidiomycota în familia Sclerodermataceae și de genul Scleroderma este o ciupercă otrăvitoare, numită în popor buretele cerbilor falsDenumire RO 1 sau ou râiosDenumire RO 2 care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Specia este mult răspândită. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitară și în grupuri, preferând soluri acide și ierboase, la margine de drum, pe câmpii povârnite și prin parcuri, dar de asemenea prin luminișuri în păduri de foioase sau mixte. Perioada favorită de dezvoltare o are din iunie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 566-567, ISBN 3-405-11774-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 616-617, ISBN 978-3-440-14530-2Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 193, ISBN 978-3-8427-0483-1
Descriere thumb|left|200px|Bres.: Scleroderma verrucosum Corpul fructifer: are un diametru de 3-7 (9) cm, având o formă globulară, ceva turtită. Cuticula cu o grosime de 1-1,5 mm este pieloasă, dură, tigrată și verucoasă de colorit maro deschis la galben-brun, deseori cu nuanțe roșiatice până roșu-violete, arătând pe suprafața ei solzișori fini maronii. La bătrânețe, ea se rupe în mod neregulat pentru eliberarea sporilor. Piciorul: aparența înșală. Vorbind strict, el nu este o tijă obișnuită, ci o pseudoriză (formată din cordoane ale miceliului). Forma ei este în consecință rigidă precum străbătută de șanțuri și zbârcituri. Peduncul este alb-gălbui, puternic lipit de pământ, ajungând la o înălțime de 3-6 cm și o lățime de până la 1,5 cm. Carnea (gleba): este la exemplarele tinere compactă și albicioasă, înroșind la tăiere. Gleba însă schimbă repede culoarea, începând în centru, devenind din ce în ce mai brun-măslinie, brăzdată mai deschis de filoane subțiri ale hifelor și în sfârșit aproape neagră precum foarte prăfoasă. Mirosul este dezgustător, în tinerețe de gaz metan, la maturitate înțepător metalic. Un gust specific lipsește. Caracteristici microscopice: are spori rotunjori, ruginiu închiși cu țepi izolați cu o lungime de 1 până 1,4 (până la 2 microni), având o mărime de 8-11,6 microni (fără țepi). Pulberea lor este brună-negricioasă.
Toxicitate Buretele cerbului fals este asemenea de otrăvitor ca Scleroderma citrinum (buretele cerbilor). Mâncat în doze mai mari, arată deja 30-45 minute după ingerare prime simptome, presiune și durere ușoară în stomac, mai târziu urmate de vărsături, transpirații, dureri abdominale în combinație cu balonări, slăbiciune, scăderea tensiunii arteriale, amețeli și chiar colaps. Consumat cu alcool, buretele provoacă o reacție de incompatibilitate, așa numitul sindrom coprinian (în plus la simptomele descrise mai sus, presiune intracraniană, senzație de căldură, vasodilatație, puls scăzut, respirație greoaie).Toxinfo, intoxicația cu Scleroderma citrinaSindromul coprinian
În cazul unei suspiciuni premature, se dă 20-40 g de cărbune medicinal (la copii 1 g per kg de greutate corporală) și se cheamă un medic. El va administra o perfuzie cu soluție isotronică de NaCl de 2-3 litri precum un stimulent tip Pentetrazol. Este nevoie de repaus absolut.Prim ajutor
Confuzii Scleroderma verrucosum poate fi confundat cu alte specii de tip Bovista, cum ar fi: Bovista plumbea, (tânăr comestibil, mai deschis, cu peridiu foarte fragil și glebă care trece din alb în măsliniu apoi maro), Lycoperdon perlatum (tânăr comestibil, mai deschis, în formă de pară, acoperit de solzi mărunți și ascuțiți, picior rudimentar, moale),Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 572, ISBN 3-85502-0450 Lycoperdon pyriforme (tânăr comestibil, mai deschis, în formă de pară, crește în grupuri cu multe exemplare, solzi mai mici, gleba rămâne lung timp albă, picioruș),Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 573, ISBN 3-85502-0450 Scleroderma areolatum (otrăvitor, cuticula rupe repede în câmpuri mici, galben-maronie la roșu-brună, glebă neagră nuanțată prin nervuri fini și roz-albicioși, miros înțepător metalic, gust neplăcut),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 582-583, ISBN 88-85013-37-6 Scleroderma bovista (otrăvitor, cuticulă aproape netedă, gălbui portocalie, glebă de violet închis, picioruș),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 584-585, ISBN 88-85013-37-6 Scleroderma cepa (tânăr comestibil, cuticulă mai netedă, are picior deseori acoperit de frunziș),I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 478-479, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) Scleroderma citrinum (otrăvitore, mai deschisă, mai deschis, nu are picior, miros de usturoi),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 564-565, ISBN 3-405-11774-7 Scleroderma meridionale (tânăr comestibil, mai deschis, are picior deseori acoperit de frunziș),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 480-481, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) sau Tuber aestivum (foarte gustos, cuticulă negricioasă, acoperită de negi negrii, piramidali, crește subteran).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 690-691, ISBN 3-405-12081-0
Specii asemănătoare
Note
Bibiliografie Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4 Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, 2, 5, 7, vezi sub "Note" H. Clémençon: „Pilze im Wandel der Jahreszeiten”, vol. 1 și 2, Editura Éditions Piantanida, Lausanne 1981 Rose Marie sia Sabine Maria Dähncke: „Pilze”, Editura Silva, Zürich 1986 Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2 Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas” ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
Legături externe
Buretele cerbilor fals, film
Categorie: Boletales Categorie:Ciuperci otrăvitoare