Aurel Cosma (n. 26 septembrie 1867, Beregsău Mare – d. 31 iulie 1931, Timișoara) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Date biografice A fost un avocat și om politic, președinte al Partidului Național Român și al Consiliului Național Român din Timișoara, membru al Marelui Sfat Național Român, primul prefect al județului Timiș-Torontal după alipirea Banatului la România, deputat, senator și ministru al Lucrărilor Publice.
Studii Aurel Cosma s-a născut ca fiu al învățătorului Damaschin (1844–1915) și al Mariei Panaiot. A urmat școala primară la Topolovățu Mare, unde tatăl său fusese mutat și — deoarece, pentru a putea urma liceul trebuia să termine școala generală la o școală de stat — la Școala Maghiară din Fabric. Gimnaziul și liceul l-a făcut la Liceul Piarist din Timișoara, luându-și bacalaureatul în 1888. În continuare, beneficiind de o semibursă (150 florini) „Emanuil Gojdu”, a urmat dreptul, inițial la Debrețin, apoi la Universitatea din Budapesta, unde la 28 aprilie 1894 a obținut titlul de doctor în științe juridice și în științe de stat cu teza Pedeapsa cu moartea. Timp de un an, între 1890–1891 și-a făcut stagiul militar la Școala de Artilerie de la Sibiu.Aurel Cosma jr., Bănățeni de altă dată, vol. 1, Timișoara: 1933, pp. 101–105Arhivele Naționale ale României, Fond familial Aurel Cosma 1884–1980, arhivelenationale.ro, accesat 2016-07-30 În timpul studiilor a avut un rol important în distribuirea documentului Cestiunea română din Transilvania și Ungaria, interzis de autorități.Liana Păun, Timișoara uitată: Aurel Cosma, primul prefect român și unul dintre cei mai fervenți apărători ai mișcării naționale. Vezi cum era împărțit Banatul la începutul anilor 1900, 20 decembrie 2015, accesat 2016-07-30
La 23 septembrie 1894 s-a căsătorit cu Lucia, una din fiicele lui Partenie Cosma.
Activitate profesională Stagiatura și-o face în birourile de avocatură ale lui Pavel Rotariu și Emanuil Ungurianu. Examenul de avocat („cenzura”) îl trece la 16 aprilie 1896, iar din 7 mai face parte din Camerei Avocaților Timișoara. La 7 februarie 1921 adunarea generală a membrilor a hotărât transformarea Camerei Avocaților în barou. Cu acea ocazie a fost ales primul decan al baroului în persoana avocatului Aurel Cosma.Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Timiș, extras din Lazăr Gruneanțu, Istoria Baroului Timiș, Timișoara: Ed. Mirton, 2010 A profesat avocatura până la moarte.
Activitate politică Ca avocat, a scris în gazetele vremii numeroase articole politice și a colaborat la partea de jurisprudență din Enciclopedia Română.Corneliu Diaconovich, Autorii „Enciclopediei Române” (tom. I) , digital-library.ulbsibiu.ro, accesat 2016-07-30Corneliu Diaconovich, Autorii tom. II ai „Enciclopediei Române” , digital-library.ulbsibiu.ro, accesat 2016-07-30 A fost membru fondator al Școalei Politehnice și a propus înființarea în Timișoara a unei Academii Comerciale. De asemenea, a sprijinit Biserica, fiind mereu deputat sinodal al diecezei Aradului.
Din 1902 a fost președintele Partidului Național Român din Timișoara, însă nu și deputat în Dieta Ungariei, înainte de 1904 respectând doctrina de pasivitate a partidului.
În timpul Primului Război Mondial a fost căpitan în armata austro-ungară, iar la sfârșitul războiului era comandantul lagărului de prizonieri din Timișoara. La 31 octombrie 1918, odată cu proclamarea Republicii Bănățene, în calitate de comandant a organizat Consiliul Militar Român din Timișoara și Garda Națională Românească. Tot atunci a organizat Consiliului Național Român din Timișoara, el fiind ales președinte. În calitate de conducător de facto al Banatului este ales în Marele Sfat Național Român.
La 17 noiembrie 1918 armata sârbă a ocupat Timișoara — revendicând întreg Banatul — și desființând organizațiile românești. Deși ocupanții au încercat să împiedice delegații din Banat să participe la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, totuși, delegația, al cărei șef era Aurel Cosma, s-a dus și a cerut unirea Banatului cu România.
La 27 iulie 1919 ultimele unități ale armatei sârbe s-au retras, iar comandantul trupelor franceze care preluaseră Banatul, generalul Charles de Tournadre l-a numit prefect pe Aurel Cosma.Stefan Both, „Războiul Rece“ dintre România și Serbia, pentru Banat. Evacuarea armatei sârbe și instaurarea primei administrații românești, în anul 1919, adevarul.ro, 2 august 2014, accesat 2016-07-30, citând lucrarea: Vasile Dudaș, Banatul în anii primei mari conflagrații mondiale, Timișoara: Ed. David Press Print, 2014Ionela Moscovici, Misiunea franceză de interpunere în Banat: martie-mai 1919, banatica.ro, accesat 2016-07-30 Deși guvernul Averescu după venirea la putere în 13 martie 1920 l-a confirmat în mod excepțional ca prefect al județului (guvernul înlăturase toți ceilalți funcționari membri ai PNR), la 4 aprilie Aurel Cosma și-a dat demisia și a organizat filiala din Banat a Partidului Național Liberal, fiind președintele ei. În perioada 24 ianuarie 1922 – 30 octombrie 1923 a fost ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Brătianu. În 1927 este ales deputat din partea județului Timiș-Torontal, iar în primăvara anului 1931 senator.
Decorații și onoruri Ordinul Național Steaua României, Comandor;Timișoara, Cimitirul din Calea Buziașului - Mormântul lui Aurel Cosma , banaterra.eu, 10 octombrie 2009, accesat 2016-07-29 Ordinul „Coroana României”, Mare Cruce; Ordinul „Ferdinand I”, Comandor; , Mare Cruce; Ordinul Polonia Restituta, Mare Cruce; , Mare Cruce; Ordinul Sfântului Mormânt, Mare Ofițer; Medalia „Meritul comercial și industrial”, clasa I; Cetățean de onoare al orașului Timișoara; Bust pe Aleea Personalităților, inaugurat la 3 august 2009;Primăria Timișoara, Lista pentru Aleea Personalităților Timișene , HCL 132/24.03.2009, Anexa 1Delia Grigore, S-a inaugurat Aleea personalităților, vestul.ro, 3 august 2009, accesat 2016-07-26 O stradă din Timișoara îi poartă numele.Cod poștal Strada Cosma Aurel, doctor, Timișoara, Timiș, coduripostale.com.ro, accesat 2016-07-30
Note
Lectură suplimentară Vasile Dudaș, Aurel Cosma (1867–1931), Timișoara, Ed. Mirton, 1998, ISBN 973-578-591-9 Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998 Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005 Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003 Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe dspace.bcucluj.ro: BCUCLUJ_FP_280244_1935_001_009.pdf, în Luceafărul 1 septembrie 1935, pag. 390 - 397, accesat 27 noiembrie 2020: Amintiri despre Dr. Aurel Cosma - de Dr. Vasile Lăzărescu, Episcop al Caransebeșului Prinos memoriei lui Dr. Aurel Cosma - de Cornel Cornean Un îndrumător al Românilor Bănățeni: dr. Aurel Cosma - de St. Vlădescu Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații
Vezi și Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Categorie:Nașteri pe 26 septembrie Categorie:Nașteri în 1867 Categorie:Decese pe 31 iulie Categorie:Decese în 1931 Categorie:Avocați români Categorie:Politicieni ai Marii Uniri Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Categorie:Membri ai Marelui Sfat Național Român Categorie:Prefecții județului interbelic Timiș-Torontal Categorie:Deputați români Categorie:Senatori români Categorie:Miniștri ai lucrărilor publice români Categorie:Decorați cu Ordinul Steaua României Categorie:Decorați cu Ordinul Coroana României Categorie:Decorați cu Ordinul „Ferdinand I” Categorie:Decorați cu Ordinul Sfântul Sava Categorie:Decorați cu Ordinul Polonia Restituta Categorie:Decorați cu Ordinul Phoenix (Grecia) Categorie:Decorați cu Ordinul Sfântului Mormânt Categorie:Bănățeni Categorie:Timișoreni