Dinu Negreanu () a fost un regizor român de cinema și de teatru, de origine evreu.Dinu Negreanu (aarc.ro) În anii 1950 a fost director al Teatrului Național și a Studiourilor cinematografice Buftea. A predat ca profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”.
Biografie Dinu Negreanu s-a născut în 1916 la Tecuci ca unul din cei cinci copii ai lui Lascăr Levy Negreanu și ai lui Jeannette, născută Negreanu. Fratele său a fost compozitorul Radu Negreanu. În tinerețe, în timpul dictaturii antonesciene a lucrat ca regizor la Teatrul Barașeum.Israil Bercovici - O sută de ani de teatru evreiesc în România, București, Editura Integral 1998 După 23 august 1944 a studiat la Academia de teatru din Leningrad în Uniunea Sovietică. Întors în România s-a lansat in cinematografie, unde „a venit cu un spirit al gândirii severe, partinice, comuniste, fiind un om extrem de sincer în demersul său ideologic”.
În anii 1950 a fost vicepreședinte al Comitetului Cinematografiei, secondându-l pe președintele acestuia, Nicolae Bellu. De asemenea a fost un timp numit director al Teatrului Național din București și director al Studioului cinematografic Buftea. De asemenea Negreanu a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”. În anii 1951-1957 a fost unul din principalii regizori de filme de lung metraj românești. După schimbarea personală la conducerea Comitetului de Cinematografie preluată de George Macovescu, și apoi de Mihnea Gheorghiu, nu a mai fost agreat. Într-o ședință a Sectorului de Artă și Cinematografie din cadrul SSC din mai 1956 s-a stabilit trimiterea în străinătate a unor regizori români pentru perioade mai lungi (de 5-6 luni) în vederea specializării acestora. Demersurile lui Dinu Negreanu de a fi și el trimis în străinătate s-au lovit de opoziția lui George Macovescu care afirma că: „Am avut o lungă discuție cu regizorul Dinu Negreanu. Omul se încăpățânează să creadă că are talent. Și... nu are. Se crede persecutat. Și... nu e. Are 41 de ani, a stricat cinci filme și vrea să fie trimis la Paris să învețe... Să învețe ce? Cum să strice și alte filme”.Cristian Vasile - Politicile culturale comuniste in timpul regimului Gheorghiu-Dej
Dinu Negreanu a lucrat ca regizor la Teatrul Bulandra mai bine de 20 de ani, din 1947 până în 1968 când a emigrat în Statele Unite. În această perioadă a montat aici paisprezece spectacole, în trei dintre ele distribuindu-l pe una din stelele promițătoare ale teatrului românesc,Octavian Cotescu. (Menajerie de sticlă, Al patrulea, Război și pace)
A decedat la San Diego în Statele Unite în noiembrie 2001 la 85 ani.
Viata privată Dinu Negreanu a fost căsătorit cu actrița Ada Negreanu.
Premii Premiul de Stat al Republicii Populare Române pentru lucrările de o deosebită valoare efectuate în anul 1949 în domeniul Regiei și execuției Teatrale, clasa I-a (8 martie 1951), „pentru punerea în scenă și interpretarea piesei «Undeva într’o țară» de N. Virta”Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr. 205 din 8 martie 1951 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Române și titlul de „Laureat” pentru lucrările efectuate în anul 1949, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 30, luni 12 martie 1951, p. 376.
Distincții Ordinul Steaua Republicii Populare Romîne clasa a III-a (26 august 1954) „pentru merite deosebite în realizarea filmelor «Nepoții Gornistului» și «Răsare soarele» (Nepoții Gornistului seria a II-a)”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 375 din 26 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor artiști și tehnicieni din domeniul cinematografiei, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 43, 6 septembrie 1954, p. 510.
Cărți Cum se realizează un film artistic , ESPLA, București 1954
Filmografie Viața învinge (1951) pe un scenariu de Aurel Baranga, (dupa piesa sa, Iarba rea) producție realizată la Studioul Barrandov din Praga. Filmul a fost reprezentat și in Republica Populară Chineză, în fața a o mie de demnitari comuniști Nepoții gornistului (1953) pe un scenariu de Mihai Novicov și Cezar Petrescu Răsare soarele (1954)- un prim film istoric, consacrat între altele evenimentelor legate de schimbarea de regim din august 1944 și rolul Armatei sovietice, scenariu de Mihai Novicov și Cezar Petrescu Alarmă în munți (1955) - scenariu de Petru Luscalov Pasărea furtunii (1957), scenariu de Petru Dumitriu
Regie de teatru Potopul de Henning Berger, adaptare de Mihail Sebastian, la Teatrul Barașeum - co-regia cu Moni Ghelerter Israil Bercovici - O sută de ani de teatru evreiesc în România, București, Editura Integral 1998 Piotr Krâmov de Konstantin Finn 1945 - la Teatrul Național Chestiunea rusă de Konstantin Simonov - 1947 la Teatrul Național Râs și lacrimi de Serghei Mihalkov - 1948 la Teatrul Muncipal Undeva într-o țară de Nikolai Virta - 1949 - Teatrul Național - distinsă cu Premiul de Stat - 1951 Menajerie de sticlă de Tennessee Williams - 1960-1961 Teatrul muncipal, apoi la Teatrul Bulandra - a fost un eveniment cultural, piesa fiind reprezentată de 357 ori în patru stagiuni Al patrulea de Konstantin Simonov -1960 Război și pace - după Lev Tolstoi - 1962 Casa Bernardei Alba de Federico Garcia Lorca-1966 Kean de Jean-Paul Sartre - 1967 O femeie cu bani de George Bernard Shaw la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași Război și pace - după Lev Tolstoi
Note
Legături externe Dinu Negreanu la CineMagia.ro Dinu Negreanu la IMDB.com
Categorie:Nașteri în 1917 Categorie:Decese în 2001 Categorie:Regizori români Categorie:Regizori evrei Categorie:Regizori de film români Categorie:Regizori de film evrei Categorie:Directori de teatre români Categorie:Tecuceni Categorie:Scenariști români Categorie:Scenariști evrei Categorie:Români expatriați în Statele Unite ale Americii