Locul unde nu s-a întâmplat nimic, ortografiat în prima ediție Locul unde nu s'a întâmplat nimic și subintitulat uneori Târg moldovenesc din 1890, este un roman scris de Mihail Sadoveanu și publicat în 1933 de către Editura Adevĕrul din București.

Acțiunea romanului are loc într-un târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Romanul a fost ecranizat în filmul Noiembrie, ultimul bal (1989), regizat de Dan PițaCălin Stănculescu, Cartea și filmul, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011. după un scenariu scris de Șerban Velescu în colaborare cu regizorul.Călin Căliman, Istoria filmului românesc (1897-2000), Editura Fundației Culturale Române, București, 2000.

Rezumat

Structură Romanul Locul unde nu s-a întâmplat nimic este împărțit în 11 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri.

Personaje Lai Cantacuzin (Neculai Cantacuzino) — boier în vârstă de 48 de ani,Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întîmplat nimic sau Tîrg moldovenesc din 1890, în vol. Însemnările lui Neculai Manea. Locul unde nu s-a întîmplat nimic, Editura pentru literatură, București, Colecția Biblioteca pentru toți, 1961. doctor în drept la Paris, urmaș al împăraților bizantini cantacuzini. Este fiul vel-vornicului Iordache Cantacuzino și al vornicesei Smaranda Ruset. A urmat studii la Paris, unde și-a petrecut tinerețea, apoi s-a întors la locul copilăriei sale, acceptând temporar funcția de prefect al unui județ din nordul Moldovei în perioada guvernărilor conservatoare. Își petrece timpul alcătuind o monografie sociologică a târgului moldovenesc, scriind un jurnal intim, vânând, întreținând o relație amoroasă cu soția generalului Argintar și ocupându-se de educarea tinerei Daria Mazu.Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1972. Daria Mazu — fiica frumoasă și sensibilă a ajutorului de primar Vasile Mazu, „descendentă de mahalagii mediocri, cu zestre puțină și orizont hermetic închis”. Este descoperită de doamna Argintar care o învață să vorbească limba franceză și să cânte la pian, iar apoi i-o prezintă lui Lai Cantacuzin care îi oferă o educație rafinată proprie unei lumi civilizate. Are vârsta de 20 de ani. Aglae Argintar — soția generalului Argintar, amanta lui Lai Cantacuzin. Persoană inteligentă și capricioasă, ea se ocupă de educația tinerei Daria Mazu și i-o prezintă cuconului Lai. generalul Argintar — comandantul garnizoanei locale, în vârstă de 68 de ani. Are un picior bolnav și pleacă să se opereze la Viena. Rudolf (Rudi) Barboni — medicul german al lui Lai Cantacuzin și al generalului Argintar. A urmat studii de medicină la Viena și s-a stabilit de mai mulți ani în România, unde s-a căsătorit cu cucoana Frosa. Frosa Barboni — soția medicului Barboni, femeie autoritară ce se amestecă în negocierea zestrei Dariei Mazu. Vasile (Vasilică) Mazu — ajutorul de primar al orașului, fiul intendentului Gavril Mazu; un individ avar, escroc și brutal.Constantin Ciopraga, „Prefață” la vol. Mihail Sadoveanu, Însemnările lui Neculai Manea. Locul unde nu s-a întîmplat nimic, Editura pentru literatură, București, Colecția Biblioteca pentru toți, 1961. S-a căsătorit mai întâi cu o fată de răzeși cu care a avut doi copii (Daria și Emil) și apoi, după ce a rămas văduv, cu o femeie voluntară și dominatoare pe nume Amalia, cu care are două fete. Amalia Mazu — cea de-a doua soție a lui Vasile Mazu, femeie autoritară și dominatoare. Provine dintr-o familie de soi, fiind sora subprefectului Iancu Voroneanu. Emil Mazu — fratele Dariei Mazu, bolnav de epilepsie. A fost bătut cu brutalitate în copilărie de către tatăl său și a fugit de acasă cu patru ani în urmă. Irimia Ortac — maior în rezervă, erou al Războiului de Independență, proprietarul moșiei din Țarna Mare; este un individ depravat, brutal și bădăran. Agapie Cataramă — căpitan, vânător priceput, tovarăș nedespărțit al maiorului Ortac Matei Dumbravă — răzeș bătrân din Adâncata, socrul lui Vasile Mazu. Se judecă cu ginerele său pentru a salva zestrea nepoatei sale (două rânduri de case). Alexandru Mărcuș — tânăr moșier în vârstă de 25 de ani, nepotul cucoanei Frosa Barboni. Încearcă să o seducă pe Daria Mazu. moș Iordache — bătrânul vizitiu al dr. Barboni

Scriere și publicare Romanul a fost publicat pentru prima oară în 1933 de către Editura Adevĕrul din București, având titlul ortografiat pe copertă Locul unde nu s'a întâmplat nimic și pe prima pagină Locul unde nu s'a întîmplat nimic.

Analiză literară

Teme principale

Aprecieri critice

Traduceri Romanul Locul unde nu s-a întâmplat nimic a fost tradus în mai multe limbi străine: maghiară (Kisvárosi csendélet, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1962; traducere de János Domokos,Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2, 2014, p. 291. reeditată în 1967 în vol. A balta. Kisvárosi csend publicat de Editura pentru Literatură din București,Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2, 2014, p. 295. apoi în 1980 în vol. Kisvárosi csend, publicat de Európa Könyvkiadó din Budapesta),Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2, 2014, p. 300. rusă (Место, где ничего не произошло... / Mesto, gde nicego ne proizoșlo..., Goslitizdat, Moscova, 1963; traducere de Dmitri Gorbov, prefațată de Iuri Kojevnikov)Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2, 2014, p. 292. și bulgară (Мястото, където нищо не се случ (или молдовското градче през 1880 г.), în vol. Избрани творби (II), Narodna kultura, Sofia, 1980; traducere de Ghergana Stratieva).

Adaptări

Ecranizare

Romanul Locul unde nu s-a întâmplat nimic a fost ecranizat de regizorul Dan Pița în filmul Noiembrie, ultimul bal realizat după un scenariu scris în colaborare cu Șerban Velescu.

Rolul principal a fost interpretat de Ștefan Iordache (Lai Cantacuzin), în timp ce restul distribuției era format din Sergiu Tudose (Irimie Ortac), Giony Popovici (ajutorul de primar Vasile Mazu), Florian Potra (generalul Argintar), Gabriela Baciu (Aglaie Argintar), Șoimița Lupu (Daria Mazu), Gabriel Costea (Emil Mazu), Corneliu Revent (doctorul Barboni), Cătălina Murgea (Frosa Barboni), Victoria Cociaș-Șerban (Amalia Mazu), Cornel Scripcaru (căpitanul Cataramă), Valentin Popescu (hingherul) ș.a. Filmul are o durată de 99 de minute și a avut premiera la 19 iunie 1989.

Filmul Noiembrie, ultimul bal a obținut în 1989 patru premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): premiul pentru interpretare rol principal masculin (Ștefan Iordache, pentru rolurile Șerban Saru-Sinești din Cei care plătesc cu viața și Lai Cantacuzin din Noiembrie, ultimul bal), premiul pentru imagine (Călin Ghibu), premiul pentru coloană sonoră (Sotir Caragață) și premiul pentru montaj (Cristina Ionescu), ultimele trei premii fiind pentru filmele Rochia albă de dantelă și Noiembrie, ultimul bal regizate de Dan Pița,Uniunea Cineaștilor din România (ed.), Premiile cineaștilor 1970-2000, Editura și Tipografia Intact, București, 2001, pp. 86-87. precum și alte trei premii la Gala filmului pentru tineret de la Costinești: premiul pentru interpretare masculină (Ștefan Iordache, pentru cele două roluri menționate mai sus), premiul pentru scenografie (Constantin Simionescu, Călin Papură, Petrică Veniamin), premiul pentru coloană sonoră (Sotir Caragață) și o mențiune de debut (Gabriela Baciu, pentru rolul Aglaie Argintar).

Teatru radiofonic Romanul a fost dramatizat de Antoaneta Tănăsescu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în octombrie 1983 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 106 minute în regia artistică a lui Cristian Munteanu. Spectacolul a avut următoarea distribuție: Alexandru Repan (Lai Cantacuzin), Mirela Gorea (Daria Mazu), Gina Patrichi (Aglae Argintar), George Constantin (generalul), Dorina Lazăr (Frosa Barboni), Constantin Dinulescu (Rudi Barboni), Ștefan Mihăilescu-Brăila (Grigore Mazu), Corado Negreanu (maiorul Ortac), Dan Damian (căpitanul Cataramă), Nicolae Luchian-Botez (Matei Dumbravă), Mia Macri (bătrâna), Dan Condurache (Emil Mazu), Mihai Mereuță (moș Iordache), Sorin Gheorghiu (Alexandru Mărcuș), Mitică Popescu (naratorul) ș.a. Echipa tehnică a fost alcătuită din Rodica Leu (regia de studio), Timuș Alexandrescu (regia muzicală) și ing. Tatiana Andreicic (regia tehnică).

Note

Bibliografie George Călinescu, „Locul unde nu s-a întâmplat nimic”, în Adevărul literar și artistic, anul XII, nr. 650, 1933. Pompiliu Constantinescu, „Locul unde nu s-a întâmplat nimic”, în Vremea, anul VI, nr. 292, 1933. Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, pp. 344–358. Ovidiu Papadima, „Romanul orașului românesc”, în Revista Fundațiilor Regale, anul XI, nr. 3, 1 martie 1944, pp. 483-500.

Legături externe Nicolae Crețu, „Prințul și Daria Mazu (I)”, în Convorbiri Literare, anul CXXXVII, serie nouă, nr. 11 (95), noiembrie 2003. () Nicolae Crețu, „Prințul și Daria Mazu (II) ”, în Convorbiri Literare, anul CXXXVII, serie nouă, nr. 12 (96), decembrie 2003. () Angelo Mitchievici, „Reflecții pe marginea marginii”, în Ex Ponto, anul XI, nr. 1 (38), ianuarie - martie 2013, pp. 5-6. Maricica Munteanu (drd.), „Imaginea intelectualului în proza lui Mihail Sadoveanu”, în The Proceedings of the European Integration - between tradition and modernity Congress, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu Mureș, Volume Number 6, 2015, pp. 133-145. ISSN 1844-2048

Categorie:Romane din 1933 Categorie:Romane de Mihail Sadoveanu Categorie:Romane românești după care s-au făcut filme