Gheorghe Simotta () a fost un arhitect și educator român, care a construit numeroase clădiri, în special în perioada dintre primul și al Doilea Război Mondial. Discipol al manierei neo-românești, Simotta a dezvoltat un stil personal de rezonanță balcanică, cu influențe ale artei decorative bizantine. A fost profesor al multor generații de arhitecți.
În calitatea sa multiplă, de arhitect consacrat, de membru al asociației artistice Tinerimea artistică și a grupării artistice a Sindicatului Artelor Frumoase, de educator al catedrei institutului de arhitectură bucureștean și de contribuitor la ideile artistice și teoretice ale secolului 20 din arta și arhitectura din România, Gheorghe Simotta a fost parte însemnată a Avangardei artistice românești, ale primelor cinci decenii din secolul trecut.
În paralel cu arhitectura, a pictat multe acuarele (acum în arhiva Uniunii Arhitecților din România). Clădirile sale poartă amprenta unei concepții clare, care se repercutează de la volume la decorații, la finisaje și în modul limpede, definit al decupării lor în spațiul, în peisajul urban al unei capitale acum profund devastate de monumente istorice de arhitectură. (Editura Simetria)http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/un-arhitect-aroman-de-ziarul-de-duminica-13977024|Articolul de prezentare a cărții “Gheorghe Simotta – între noblețe și arhitectură” de Cornel Samara, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Autorul articolului Ziarul de Duminică, Ziarul de Duminică, secția Carte de Arhitectură, București, 12 martie 2015.Cornel Samara, "Gheorghe Simotta – între noblețe și arhitectură” carte, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, București, 2014.Cornel Samara – articol pe academia.edu despre Gheorghe Simotta si cartea scrisa de Samara “Gheorghe Simotta – între noblețe și arhitectură” carte, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, BucureștiSimetria – o scurta prezentare a cărții "Arhitect Gheorghe Simotta"|http://www.simetria.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=106
Biografie thumb|Palatul Patriarhei, București, România thumb|Dealul Mitropoliei - from left to right, the Palace of the Chamber of Deputies, the Romanian Patriarchal Cathedral, the Patriarchal Palace (farther away behind the church) Gheorghe Simotta s-a născut în 1891 în Vlaho-Clisura, o mică localitate din munții Macedoniei, într-o familie de aromâni. În 1910, după absolvirea liceului din Bitolia (Monastir), în Republica Macedonia de azi (liceu cu predare în limba română), se refugiază cu mama și bunica în România. Licențiat în 1916 al Școlii Superioare de Arhitectură din București, pleacă pe front pentru doi ani, unde este detașat la serviciul construcțiilor militare, divizia geniu. Realizează, în perioada interbelică, o mulțime de proiecte (180 de proiecte dintre care 130 au fost realizate) – locuințe individuale, blocuri de raport, arhitectură religioasă, stadion, arhitectură funerară, spital, muzeu, han etc.
Gheorghe Simotta a fost elev al cunoscutului arhitect Ion Mincu și s-a format sub îndrumarea și lucrând cu arhitectul Petre Antonescu, la rândul său profesor al multor generații. La început discipol al stilului neo-românesc, Gheorghe Simotta dezvoltă un stil personal de îndepărtată rezonanță balcanică și cu influențe ale artei decorative bizantine (vizibile în detaliile de sculptură ornamentală) care se datorează, probabil, originii sale aromâne.
Dintre creațiile sale importante se pot aminti Palatul Patriarhal (situat pe Dealul Mitropoliei), Biserica Schitul Darvari, imobilele din strada C. A. Rosetti nr. 19, Bulevardul Magheru nr. 31, imobilul de la intersecția Bulevardului Dacia cu Str. Eminescu, imobilul din Aleea Modrogan nr. 2., imobilul din Str. Pitar Moș nr 6 (Oficiul de Aprovizionare al Farmaciștilor), imobilul din Bulevardul Elisabeta 61, „Casa Oștirii”. În 1938 a fost chemat la Facultatea de Arhitectură din București, unde a ajuns profesor titular la catedra de Desen Ornamental și Academic. A fost profesor vreme de 30 de ani. În paralel, mai ales la senectute, a pictat mult, lăsând în urmăo mulțime de acuarele. A murit în 1979, la 88 de ani.
Formare profesională Orientarea către arhitectură s-a produs în urma întâlnirii cu maestrul G. Mirea, director al Școlii de Belle Arte, căruia Gheorghe Simotta ii prezintă o serie de desene în tuș. Sfatul maestrului este să se îndrepte către gravură, însă, nestăpânind această tehnică Simotta se prezintă la examenul de admitere la Școala Superioară de Arhitectură.http://punctedefuga.ro/2011/12/despre-arhitectura-arhitect-gheorghe-simotta | Laura Rotaru, “Despre arhitectură (arhitect Gheorghe Simotta)”, blogul de arhitectură”punctedefuga” de Laura Rotaru, 11 Dec. 2011.
Oscilațiile legate de vocatia sa reală (arhitectură versus artă) îl urmaresc pe Gheorghe Simotta de-a lungul vieții. Astfel și după absolvirea Școlii Superioare de Arhitectură activitatea sa se concentrează asupra desenului și acuarelei participând cu lucrările sale la o serie de expoziții. Simotta privește desenul și acuarela ca fiind două discipline în legătură directă cu arhitectura cu mențiunea însă că „ desenul are în arhitectură mari exigențe față de contur și relief, precum și nevoie de o clară viziune în spațiu a construcției proiectate”.
Mai târziu, practica profesională îl face să cunoască îndeaproape tehnica meșterilor sculptori în lemn, domeniu ce îi trezește admirația: „Sculptura în lemn a avut și ea meșteri care au cinstit-o (…) daca i-aș fi cunoscut la timp, m-aș fi îndreptat către această meserie”. (Simotta)
Pictatul de acuarele cu subiecte de arhitectura constituie o completare firească a profesării în arhitectură, dat fiind importanta desenuli si picturii pentru educația preciziei ochiului, simțului proporțiilor, vederii în spațiu – calități necesare în profesarea arhitecturii.
În plus față de desen și pictură un rol esential în formarea profesională ca arhitect l-au jucat excursiile și călătoriile de studii. Simotta participă la călătorii de studiu atât în țară (vizitând alături de un grup condus de E. Pangrati mănăstirile din nordul Moldovei) cât și înafara țării, în țări precum Italia, Franța, Grecia, Turcia, Germania, alese pentru vestitul lor patrimoniu artistic. „Cercetând și desenând monumentul la fața locului, descifrezi atâtea probleme de construcție, iar imaginea lui rămâne imprimată pentru totdeauna (…) studierea monumentelor mai de seamă din țările mai sus mentionate și a vechilor monumente de arhitectură romanească, cum și noul curent trasat de unii dintre înaintașii nostri mi-au fixat drumul pe care aveam sa-l urmez” (Simotta).Dan C. Mihăilescu, “Gheorghe Simotta - Intre noblete si arhitectura”, Emisiunea “Omul care aduce cartea” la Pro TV, despre cartea de Cornel Samara cu acelasi nume “https://www.youtube.com/watch?v=NvfPM3TD1noYoutube postat pe 21 septembrie 2015
Perioada dintre cele două războaie mondiale nu este o perioadă bună pentru arhitecți, construcțiile care se proiectează și execută sunt puține chiar și în contextul unui număr de arhitecți mult mai restrâns decât astăzi. La nivelul Bucureștiului existau atunci aproximativ 30-40 de arhitecți liber profesioniști, restul fiind încadrați în serviciile statului. Simotta a ales sa lucreze ca liber profesionist. Nu erau cereri și nici posibilități de construire, nu existau materiale, iar parte din meseriași nu s-au mai întors din război. Din cauza acestor greutati compromisurile dupa gustul și cerințele clientului sunt o necesitate, iar Simotta pentru o lungă perioadă de timp își limitează activitatea la lucrări de grafică. Începând cu anii 1920, din cauza lipsei acute de locuințe cât și datorită unor noi prevederi legislative, construcția de locuințe demarează timid. Această perioadă de criză face ca principalele proiecte executate la nivel de capitală și țară să fie cele de locuințe individuale și colective. Așa se face că Simotta proiectează și construiește numeroase vile in București.
Gheorghe Simotta a fost cofondator al Sindicatului Artiștilor Români, împreună cu Leon Biju, Elena Alexandrina Bednarik, Ignat Bednarik, Adam Bălțatu, Gheorghe Chirovici, Lucian Grigorescu, și Paul Molda.http://artindex.ro/2012/05/16/chirovici-gheorgheGheorghe Chirovici - Art Index
Ca și alti arhitecti din acea perioadă Simotta face multe acuarele. Unii consideră (ex. Arhitectul-artist Gheorghe Leahu) că acesta activitate era o supapă de alinare sufletească a arhitecților din timpul comunismului.http://arhitectura-1906.ro/2011/11/expozitia-%e2%80%9edincolo-de-arhitectura%e2%80%9d/Adrian Bălteanu, „Dincolo de arhitectură”, articol despre expoziția „Dincolo de arhitectură”, postat noiembrie 12, 2011Articol în revista Arhitectura – Revista Uniunii Architecților din România fondată in 1906|100 de lucrări de pictură, uleiuri, acuarelă, desene, grafică de carte, gravuri ale 52 de arhitecți Simina Stan, Expoziția "Nedespărțite Daruri" - Arhitectură. Desen. Pictură”, Expoziția îngrijită de: Paul Gherasim, Militza Sion, Marius Pandele, 22 martie – 9 aprilie 2016. Articol postat pe 18 martie 2016.http://arhitectura-1906.ro/2016/03/nedespartite-daruri-arhitectura-desen-pictura
Cărți biografice despre arhitectul Simotta S-au scris două carți despre marele architect Gheorghe Simotta: cartea “Arhitect Gheorghe Simotta” de Irina Patrulius (editor), Rodica Ianași (editor), Gheorghe Simotta, Editura Simetria 2003 și cartea “Gheorghe Simotta – între noblețe și arhitectură” de Cornel Samara, Editura Sfântul Ierarh Nicolae. Toate prezintă atât biografia arhitectului, cât si realizările lui in domeniul arhitecturii în România cât si ca acuarelist.
Volumul "Arhitect Gheorghe Simotta", scos intr-o ediție de mare calitate, este o frumoasă biografie publicată in 2003 cu prilejul deschiderii exposiției închinate lucrărilor de arhitectură și desen ale arhitectului Simotta. El reunește o serie de texte printre care unul scris de arhitect in 1965 ca răspuns la invitația lansată de Institutului de Istorie a Artei de a-și întocmi memoriile de activitate profesională. Împreună cu notele și textele adăugate, cât și anexele cu ilustrații, volumul oferă o viziune complexă și completă asupra profesiei de arhitect și a modului în care ea era practicată la început de secol XX.Irina Patrulius (editor), Rodica Ianași (editor), Gheorghe Simotta, "Arhitect Gheorghe Simotta", Editura Simetria 2003, publicată initial in 1965. ISBN 9738582113
Cartea se află în multe biblioteci universitare ale lumii: în Statele Unite la: Stanford University, UC Berkeley, University of Washington, Columbia University din New York, la Centre canadien d'architecture, Montreal Canada, la Cité de l'architecture et du patrimoine, Paris, Franța.http://www.worldcat.org/title/arhitect-gheorghe-simotta/oclc/58554019?loc=Lista Universităților de pe glob unde se afla cărtea “Arhitect Gheorghe Simotta” de Gheorghe Simotta, Irina Patrulius (editor), Rodica Ianasi (editor), Editura Simetria 2003.
Pe lângă informațiile despre viața arhitectului, volumul lui Cornel Samara mai cuprinde o seamă de dialoguri cu foști studenți ai profesorului Simotta, dar și un număr impresionant și foarte util de imagini ale realizărilor arihtectului Simotta, fotografii, file din carnetul de schițe și reproduceri după numeroasele acuarele.
Gheorghe Simotta este trecut ca unul din arhitecții reprezentand modernismul roman din perioada interbelica si in cartea (in engleza)
Expoziții În perioada 20 februarie - 13 martie, în spațiul Universitații "Ion Mincu", Uniunea Arhitecților din Romania a organizat o expozitie dedicată profesorului și arhitectului Gheorghe Simotta prezentând unele dintre cele mai importante lucrari din vasta lui activitate. Cu această ocazie a fost lansat de Editura Simetria și un catalog, într-o înaltă ținută grafică sub ingrijirea arhitectei Irina Patrulius.Luminița Batali, "Catalogul si expozitia Gheorghe Simotta" articol publicat în Observator Cultural, marți 1 aprilie 2003.https://newskeeper.ro/articol?id=6959EF5024966B25625378A614E66AEF&data=2003-04-01