Tramvaiul din Antwerpen reprezintă coloana vertebrală a transportului public în orașul Antwerpen din Belgia. Rețeaua de tramvaie are o lungime de 78 kilometri, este compusă din 13 linii și traversează șapte din cele nouă districte ale orașului, plus cinci localități învecinate. În total, ea formează a doua rețea de tramvaie ca mărime din Belgia, după cea din Bruxelles. Tramvaiele circulă în Antwerpen din 1873, iar din 1991 sunt exploatate de societatea de transport flamandă De Lijn, prin sucursala sa din provincia Antwerpen.
Istoric Tramvaiele orășenești (începând din 1873) Predecesoarele actualelor tramvaie propulsate electric au fost tramvaiele trase de cai. Prima solicitare pentru înființarea unor astfel de tramvaie, intitulate Tramway Américain, a fost adresată consiliului orașului, condus la acea vreme de Ed. Paujaurd’hui și A. Edvard, încă de pe 27 iunie 1865. Această solicitare a fost respinsă și abia șase ani mai târziu, pe 14 martie 1871, consiliul orășenesc a permis construcția unor astfel de linii de tramvai.
Prima linie de tramvaie cu cai a fost inaugurată pe 25 mai 1873 între Meir și biserica din Berchem, pe actualul traseu al liniei . Până la sfârșitul secolului funcționau deja nouă linii diferite de tramvaie cu cai și servicii de omnibuz în Antwerpen, întreținute de nouă societăți de transport diferite.
Societățile de transport cu tramvaie trase de cai au fost, pe 1 ianuarie 1900, contopite în Compagnie Générale des Tramways d'Anvers (CGTA) (în ). Această nouă societate și-a propus să electrifice, să uniformizeze și să modernizeze rețeaua de tramvai. De asemenea, liniile de omnibuz urmau să fie convertite în linii de tramvai. Pe 12 martie 1902, compania a cerut conducerii orașului permisiunea de a începe electrificarea rețelei. După testele de rigoare, primul tramvai electric a fost introdus în serviciu normal pe 2 septembrie 1902. Inițial, tramvaiele cu cai au coexistat cu cele electrice, dar au fost apoi retrase unul câte unul.
În aceeași perioadă a început și extinderea rețelei de tramvai dincolo de centura de forturi Brialmont (actualul Ring). În 1913, cele mai multe din actualele linii de tramvai erau deja în exploatare, chiar dacă unele aveau un traseu ușor diferit. O hartă din acel an menționează următoarele linii (în contrast cu practica ulterioară, numerele evidențiate cu aldine marchează traseele mai lungi, nu pe cele scurte):
thumb|250px|right|Rețeaua de tramvai din Antwerpen în 1949. thumb|right|250px|right|Troleibuzul 45 la Muzeul Flamand al Tramvaielor și Autobuzelor.
Linie Traseu în 1913 Traseu aflat încă în exploatare în 2013 1 Entrepot – Bank – Zuidstatie Înlocuit de tramvaiul (Rooseveltplaats - Bolivarplaats), tramvaiul (Rooseveltplaats - Bres) și autobuzele 1 și 13 (integral) 2 Werf – Statie – Van Rijswijcklaan Schelde - Plantijn înlocuit de premetrou, Plantijn – Van Rijswijcklaan încă în exploatare 3 Zuidstation – Groenplaats – Statie – Schijnpoort (3/: Merksem) Înlocuit de premetrou (Groenplaats - Astrid), tramvaiul (Bolivarplaats – Groenplaats) și autobuzele 19 și 23 (Centraal Station - Schijnpoort) 4 Groenplaats – Brederodestraat – Kiel (4/: Hoboken) Aflat integral în exploatare 5 Groenplaats – Lozanastraat – Dikke mee (5/: Wilrijk) Înlocuit cu serviciul de autobuz 22 6 Pothoek – Werf – Zuidstation Înlocuit cu serviciul de autobuz 30/34 (între 1938 și 1964 traseul era deservit și de troleibuze) 7 Tolhuis – Bank – Berchem (7/: Oude God) Aflat integral în exploatare 8 Meir – Bank – Borsbeekpoort (8/: Gitschotel) Preluat de tramvaiul 9 Van Schoonbekeplein – Park – Berchem Statie Nu mai este deservit (tramvaiul folosește doar porțiunea dintre Plantin și Zurenborg) 10 Melkmarkt – Statie – Zoo – Borgerhout (10/: Deurne) Aflat integral în exploatare 11 Melkmarkt – Statie – Zoo – Dageraadplaats Aflat integral în exploatare 12 Statie Waas – Justitiepaleis Nu mai este deservit 13 Zuid – Pyrotechnie – Petrooltanks Nu mai este deservit (între 1929 și 1931 traseul era deservit și de troleibuze)
Ulterior companiei CGTA, rețeaua de tramvai din Antwerpen a fost exploatată de următoarele societăți: Începând din martie 1927: Tramways d'Anvers (T.A.) (Tramvaiele din Antwerpen). Începând de la 1 ianuarie 1946: Tramwegen van Antwerpen en Omgeving (T.A.O.) (Liniile de Tramvai din Antwerpen și Împrejurimi). Începând de la 1 ianuarie 1963: Maatschappij voor het Intercommunaal Vervoer te Antwerpen (MIVA) (Compania de Transport Interurban din Antwerpen). Începând de la 1 ianuarie 1991: Vlaamse Vervoermaatschappij "De Lijn" (Societatea de Transport Flamandă „Linia”).
După preluarea, îm 1946, a serviciului de către T.A.O., rețeaua din Antwerpen număra 18 linii de tramvai și două de troleibuz (6 și 31). Începând din anii 1950, la unele din liniile de tramvai s-a renunțat gradual, iar altele au fost transformate în linii de autobuz din cauza declinului numărului de călători. Astfel, liniile de tramvai 1, 5, 9, 13, 16, 17, 18 și 23 au fost suprimate între 1952 și 1965 și transformate în linii de autobuz care circulau adesea pe trasee schimbate și uneori mai lungi. De asemenea, au intrat în circulație noi servicii de autobuz, precum linia 20 spre Eksterlaar sau linia 28 către Merksem.
În 1975 a fost inaugurată prima secțiune din ramura vestică a premetroului, Groenplaats - Gara Antwerpen-Centraal. După contractarea rețelei din anii 1950 și 1960 și devierile temporare cauzate de lucrările din anii 1970 la sistemul de premetrou, în anii 1980 au apărut și primele extinderi limitate ale rețelei. Pe 3 septembrie 1982, linia a fost prelungită de la Bosuilstadion către Piața Wim Saerens. Cei 1250 de metri de linie de tramvai suplimentară au fost primii construiți începând din 1944. Doi ani mai târziu, pe 7 noiembrie 1984, a fost realizată a doua extensie: linia a fost prelungită cu 360 de metri de la intrarea în cimitirul Silsburg (actuala stație „Dassastraat”) până la intersecția străzii Herentalsebaan cu Calea Militară. În mod paradoxal, noul punct terminus al liniei a fost denumit tot „Silsburg”.
Pe 1 ianuarie 1991, serviciile de transport în comun din Antwerpen (MIVA), Gent (MIVG) și sucursala flamandă a NMVB au fost contopite într-o nouă companie, Vlaamse Vervoermaatschappij "De Lijn".
Căile ferate vicinale (1885-1968) Căile ferate vicinale ale Provinciei Antwerpen aveau, după trecerea, în 1920, la ecartamentul metric, același ecartament ca tramvaiele din oraș. De aceea, unele din trenurile vicinale foloseau pe anumite trasee aceleași linii ca și tramvaiele. Începând din 1935, calea ferată vicinală a fost extinsă până la Rooseveltplaats. Pe de Leien, Turnhoutsebaan și pe alte străzi circulau și trenuri vicinale. După prelungirea liniei 3 până la Keizershoek, trenurile vicinale rulau prin rezerva centrală situată între benzile de circulație auto.
Fostele linii de tramvai din Linkeroever Începând cu 15 mai 1908, a început să circule un tramvai cu aburi al Căilor ferate vicinale ale Provinciei Antwerpen de la Vlaams Hoofd și până la Hamme, iar de la 1 februarie 1910 până la Baasrode. În Vlaams Hoofd era în funcțiune la acea vreme gara Antwerpen-Linkeroever, situată în locul în care în ziua de azi se află intrarea în tunelul pietonal Sint-Anna. Pe 1 septembrie 1931, calea ferată vicinală a fost electrificată până la Temse, iar în 1937 până la Hamme. În 1959, aceasta a fost prima linie vicinală din jurul orașului Antwerpen care a fost desființată. Tramvaiele actuale care, începând din 1990, circulă pe Blancefloerlaan, încă folosesc o mică porțiune din calea ferată vicinală H.
În anii 1930 exista și o linie de tramvai care conecta Vlaams Hoofd și Sint-Annastrand, numită tramvaiul Sint-Anna Express. Linia, având traseul pe strada Gloriantlaan, a fost desființată în anii războiului. Ani mai târziu, pe acest traseu a circulat un trenuleț turistic.
Troleibuzele (1929-1964) Istoria orașului Antwerpen a cunoscut trei linii de troleibuz. Acestea au fost exploatate din 1929 și până în 1964. Linia 13 a fost una de probă pe traseul tramvaiului 13 (Zuid - Petroleum). Această linie a funcționat din 1929 și până în 1931, inițial în serviciu comun cu tramvaiele, ulterior doar serviciul de troleibuz.
Linia 31 a fost pusă în funcțiune în 1933, între Cheiul 204 și Podul Mexic. În 1935, serviciul a fost prelungit de la Podul Noorderlaan și până la Noorderplaats. În 1955, troleibuzele au fost înlocuite cu autobuze pentru ca linia să poată fi prelungită până la Piața Regina Astrid.
Linia 6 a fost lansată în 1938, între Gara Antwerpen-Sud și strada Gijselsstraat, de-a lungul cheiurilor și a străzii Brouwersvliet. Troleibuzele au înlocuit aici tramvaiul 6, care se bloca adesea pe străduțele înguste din nordul orașului și în traficul din zona cheiurilor portului. Linia a funcționat până pe 30 martie 1964, când a fost înlocuită cu un serviciu de autobuz.
Premetroul (începând din 1975)
thumb|250px|right|Rețeaua de premetrou din Antwerpen în 2015. Liniile roșii continue: în exploatare; liniile roșii punctate: tuneluri construite, dar neexploatate. În anii 1960 a fost pus pe hârtie proiectul unei rețele de metrou în Antwerpen. Mai întâi, prin noile tuneluri și stații urmau să circule tramvaie, dar ulterior acestea urmau să fie transformate, la fel ca în cazul Bruxelles-ului, într-o rețea completă de metrou. Acest sistem este cunoscut sub numele de premetrou. Primul tunel de premetrou a fost deschis în 1975. El se întindea între piața Groenplaats și Keyserlei, și era deservit de stațiile Groenplaats, Meir și Opera. În 1980, tunelul a fost prelungit până la bulevardul Belgiëlei, adăugându-i-se și stațiile Plantin și Diamant.
Cel mai important moment pentru transportul subteran de călători s-a ivit odată cu construcția unui tunel pe sub fluviul Schelde către cartierul Linkeroever, în 1990. De atunci, mulți vizitatori ai centrului orașului Antwerpen își parchează mașinile în parcările spațioase din Linkeroever și folosesc tramvaiul pentru a ajunge în centru. În 1996 a fost inaugurat tunelul care pornește de la stația Opera, traversează stațiile Astrid, Elisabeth și Handel, și continuă până la Schijnpoort și Sport. Tunelul a fost inițial destinat liniei de tramvai . În 2007 a fost dat în folosință și tunelul dintre stațiile Diamant și Astrid, fiind tranzitat de tramvaiele liniei .
Din motive diverse, o porțiune semnificativă a tunelurilor a fost abandonată în anii 1980 la stadiul de construcție la roșu, spre exemplu tunelurile de sub străzile Turnhoutsebaan și de Kerkstraat. Planurile pentru transformarea ulterioară a rețelei într-una de metrou au fost abandonate și ele din lipsă de fonduri, iar multe din stații au fost subdimensionate pentru economie și nu au lungimea necesară pentru a găzdui garnituri de metrou. În 2013 s-a reluat totuși construcția tunelului de sub Turnhoutsebaan, denumit Reuzenpijp. El a fost definitivat în 2015 și inaugurat prin punerea în funcțiune a liniei de tramvai .
Între 1 septembrie 2016 și sfârșitul lunii septembrie 2018, stația de premetrou Opera va fi închisă pentru a permite construcția unei stații de intersecție a două magistrale.
Joi, 1 iunie 2017, va fi inaugurată rampa de acces la suprafață de pe strada Frankrijklei, făcând astfel posibil ca prin Tunelul Reuzenpijp să circule și tramvaiul , în paralel cu tramvaiul . Începând cu 1 septembrie 2017, tramvaiul va ajunge până în piața Foorplein circulând prin Reuzenpijp.
Noi extinderi (începând din 2002) thumb|250px|right|Rețeaua de tramvai din Antwerpen între 2002 și 2006.
Linia a fost prelungită de două ori în 2002. Sâmbătă, 16 februarie 2002, a fost inaugurată o porțiune de 4,3 km lungime între Antwerpen-Linkeroever și Zwijndrecht-Melsele. Pe 28 august 2002, linia 3 a fost extinsă cu încă 1,6 km de la Merksem spre Keizershoek. În ambele stații terminus există parcări P+R gratuite și spațioase.