Premiul Mallarmé, decernat începând cu 1937, este un premiu de poezie acordat în fiecare an de către Academia Mallarmé unui poet vorbitor de limba franceză. Pentru a fi eligibil pentru premiu, poetul trebuie să fi publicat o carte de poezii scrisă în franceză în perioada 1 octombrie a anului precedent - 1 octombrie a anului în curs. Uneori premiul a recompensat un autor și pentru întreaga operă poetică din aceeași perioadă. Premiul poate fi câștigat doar o singură dată.Académie Mallarmé Premiul Mallarmé
Antologiile personale, reeditările și traducerile nu sunt luate în considerare.
Juriul premiul este alcătuit din academicieni membri ai Academiei Mallarmé, care, fondată în 1937, reunește scriitori și poeți.
Premiul este acordat de către președintele academiei cu ocazia târgului de carte, care are loc în Brive-la-Gaillarde din departamentul Corrèze, regiunea Limousin, Franța. Premiul în bani se ridică la 3.811 de euro.
Juriul premiului Mallarmé
Max Alhau Gabrielle Althen Marc Alyn Olivier Barbarant Linda Maria Baros Claude Beausoleil Georges Emmanuel Clancier Sylvestre Clancier, vicepreședinte Philippe Delaveau Jean-Luc Despax Christophe Dauphin, secretar general Pierre Dhainaut Bernard Fournier, secretar general adjunct Claudine Helft Daniel Leuwers, trezorier François Montmaneix, președinte Yves Namur Jean Orizet Pierre Oster Jean Pérol Jean Portante Lionel Ray, vicepreședinte Richard Rognet Jean-Luc Steinmetz Alexandre Voisard Danièle Corre Jean-Yves Debreuille Seyhmus Dagtekin Jean-Pierre Lemaire
Câștigători
1937 - Jacques Audiberti, Race des hommes 1938 - André Dez și Roger Lannes 1939 - Patrice de La Tour du Pin, La Quête de joie (refuzat) 1939 - Henri Hertz, Passavant 1939 - Jean Follain, Chants terrestres 1939 - André Bellivier, Poèmes 1940 - Paul Bulliard, Chacun sa croix 1942 - Yanette Delétang-Tardif, Tenter de vivre 1943 - Paul Laurentz 1944 - Pierre Reverdy, pentru întreaga operă
1976 - Andrée Chedid, Fraternité de la parole și Cérémonial de la violence 1977 - Marc Guyon, Ce qui chante dans le chant 1978 - Jean Joubert, Poèmes 1979 - Jacques Izoard, Vêtu, dévêtu, libre 1980 - Yves de Bayser, Inscrire 1981 - Lionel Ray, Le Corps obscur 1982 - Pierre Dalle Nogare, Érosion, usure 1983 - Claude Esteban, Conjoncture du corps et du jardin 1984 - Joseph Rouffanche, Où va la mort des jours 1985 - Michel Deguy, Gisants 1986 - Henri Meschonnic, Voyageurs de la voix 1987 - Vénus Khoury-Ghata, Monologue du mort 1988 - Jean Pérol, Asile exil 1989 - Guy Goffette, Éloge pour une cuisine de province 1990 - André Velter, L'Arbre-seul 1991 - Bernard Vargaftig, Ou vitesse 1992 - Jacques Chessex, Les Aveugles du Seul Regard 1994 - Bernard Hreglich, Un ciel élémentaire 1995 - Paul Louis Rossi, Faïences 1996 - Franck Venaille, Descente de l'Escaut 1997 - Marie Etienne, Anatolie 1998 - Mohammed Dib, L'Enfant-jazz 1999 - Benoît Conort, Main de nuit 2000 - André Schmitz, Incises, Incisions 2001 - Alain Veinstein, Tout se passe comme se 2002 - Jacques Lovichi, Les Derniers Retranchements 2003 - Jean Portante, L'Étrange Langue 2004 - Olivier Barbarant, Essais de voix malgré le vent 2005 - Hélène Dorion, Ravir les lieux 2006 - Michel Butor, Seize Lustres 2007 - Seyhmus Dagtekin, Juste un pont sans feu 2008 - Jean Ristat, Artémis chasse à courre, le sanglier, le cerf et le loup 2009 - , Parabole des nuées 2010 - Robert Marteau, Le Temps ordinaire 2011 - Annie Salager, Travaux de lumière 2012 - Yves Namur, La Tristesse du figuier 2013 - Alain Duault, Les Sept Prénoms du vent 2014 - Hubert Haddad, La Verseuse du matin 2015 - Werner Lambersy, La Perte du temps 2016 - Gérard Bayo, Neige, suivi de Vivante étoile
Referințe
Categorie:Premii literare în Franța Categorie:Fondări în 1937