Mentenanța reprezintă un ansamblu de activități tehnico-organizatorice care au ca scop menținerea sau restabilirea unui echipament/sistem (engl. item) într-o stare specifică pentru ca acesta să fie în măsura de a asigura un serviciu determinat. Cuvintele-cheie din această definiție au următoarele semnificații: „menținere” - se referă la continuitatea funcționalității unui echipament strategic, periculos sau care constituie obiectul unor verificări obligatorii; „restabilire” - se referă la reluarea funcționalității unui echipament, după ce acesta a suferit o întrerupere. În acest caz este vorba de o mentenanță corectivă.Ghid practic de managementul calității pentru firmele performante. Trad. din l. franceză. Editura NICULESCU SRL, București, 1999, p. 71 Conform normei europene EN 13306:2001, mentenanța este ansamblul tuturor acțiunilor tehnice, administrative și de management, în timpul ciclului de viață al unui echipament/sistem, destinate pentru menținerea sau restabilirea acestuia într-o stare în care să-și poată îndeplini funcția impusă (necesară).EN 13306:2001 Terminologie de la maintenanceAltă definiție este formulată de DOD Dictionary of Military and Associated TermsDepartment of Defense Dictionary of Military and Associated Terms. Articolul :Maintenance: Prin mentenanță se înțeleg orice activități cum sunt inspecții, teste, măsurători, înlocuiri, ajustări și reparații care sunt destinate pentru a menține și restabili o unitate funcțională într-o stare specificată în care unitatea să-și poată efectua funcțiunile necesare sau să-și restabilească aptitudinea de efectuare a serviciului (l. engl. serviceability). Un serviciu de mentenanță al unei întreprinderi poate fi determinat, de asemenea, să participe la studii de ameliorare a procesului industrial și trebuie să ia în considerare numeroase restricții cum sunt calitatea, securitatea, mediul, costurile etc. În domeniul informaticii, mentenanța se definește ca fiind procesul prin care se iau măsurile corespunzătoare pentru ca un echipament, un program sau un sistem de baze de date să funcționeze corect și să fie actualizat.Microsoft Press Dicționar de calculatoare (trad. din l. engleză), Editura Teora, București, 1999, p. 315
În domeniul tehnicii militare, mentenanța este definită ca fiind activitatea care are ca obiect menținerea în stare operațională a unei flote, a unei armate.Dicționarul Trésor de la Langue Française informatisé.
Agenția AAP-6 de Standardizare a NATO, într-un Glosar de termeni și definițiiNorth Atlantic Treaty Organization, Nato Standardization Agency (NSA) AAP-6 - Glossary of terms and definitions , p. 43 oferă o amplă definiție: „Mentenanța este ansamblul măsurilor luate pentru a pune sau repune materialul [sistemul/echipamentul] într-o stare specificată, până la sfârșitul folosirii sale, incluzând controlul, încercările, întreținerea, modificările, reparația, restaurarea, recondiționarea, reutilizarea, recuperarea și prelevarea unor piese din produse pentru a repara alte echipamente și vehicule deteriorate.”
Noțiunea formalizată de "mentenanță" a apărut în industria producției de bunuri către sfârșitul anilor 1970. În literatura de specialitate din România, termenul mentenanță a fost utilizat cu precădere după anul 1989, până la acea dată fiind substituit cu "întreținere și reparații".
Tipuri de mentenanță Se deosebesc mai multe tipuri posibile de mentenanță: Mentenanța corectivă urmărește repunerea în funcțiune a sistemelor defecte, după ce acestea au suferit o defectare parțială sau o pană, prin activități de localizarea defectelor, diagnoză și de eliminare a defecțiunilor apărute, urmate de controlul bunei funcționări. Activitățile de mentenanță corectivă impun existența unei strategii de gestiune a magaziilor de piese de schimb. În cadrul depozitelor de piese de schimb, gestiunea se bazează pe un calcul de estimare a numărului pieselor de schimb, pe baza frecvenței defectărilor. Parametrii care permit abordarea mentenanței corective sunt furnizați de analiza de fiabilitate, de FMEA (FMEA = Failure mode and effects analysis, în trad. Analiza modurilor de defectare și a efectelor lor- AMDE ). Procedura de analiză AMDE (FMEA) este reglementată de standardul SR EN 60812 CEI 60812: 2006. Activitățile de mentenanță corectivă se efectuează în ordinea următoare: 1) testare, prin compararea datelor achiziționate cu niveluri de referință; 2) detectare, deci descoperirea apariției unei defectări; 3) localizarea elementelor prin care se manifestă defecțiunea; 4) diagnostic constând în analiza cauzelor defectării; 5) reparare pentru repunerea în stare de bună funcționare; 6) controlul bunei funcționări; 7) înregistrările rezultatelor intervenției, pentru exploatarea lor ulterioară. Mentenanța paliativă presupune activități de mentenanță corectivă, destinate a permite unui mijloc de producție, în mod provizoriu, îndeplinirea integrală sau parțială a funcțiilor sale.Verzea, Ion, Gabriel, Marc, Richet, Daniel, Managementul activității de mentenanță. Prefață de Marc Gabriel. Editura POLIROM, Iași 1999. ISBN 973-683-335-6, p.24În mod curent implică acțiuni de depanare, cu caracter provizoriu, care trebuie urmate în cel mai scurt timp de acțiuni corective, ce trebuie să suprime definitiv cauzele generatoare de defecte. Mentenanța preventivă reprezintă un sistem de întreținere planificată, ce are ca scop menținerea sistemelor tehnice, în condiții normale de funcționare, prin inspecție sistematică, detecție, lubrificare, curățire și înlocuirea sistematică a elementelor cu anumite grade de defectare, împreună cu executarea unor operațiuni de revizie periodică și de reglare. Mentenanța preventivă se abordează plecând de la planul de mentenanță, care identifică sarcinile de mentenanță și intervalele corespunzătoare , în funcție de timpii de funcționare sau de cicluri de funcționare. Mentenanța preventivă include mentenanță programată. Mentenanța preventivă sistematică constă în efectuarea la intervale de timp prestabilite sau după un număr definit de unități de utilizare, a uneia sau a mai multor operații specificate într-un plan tehnic normat de intervenții, însă fără controlul prealabil al stării sistemului/echipamentului. De exemplu, schimbarea bujiilor unui autovehicul la fiecare 25000 km parcurși este o operație tipică de mentenanță preventivă sistematică.Ghid practic de managementul calității pentru firmele performante. Trad. din l. franc. Nicolae Drăgulănescu, Editura NICULESCU SRL; București, 1999, p. 72Prin mentenanța preventivă sistematică, componente sau părți dintr-un echipament/sistem sunt înlocuite la date prestabilite, indiferent de vârsta componentei/părții care va fi înlocuită. Mentenanța condițională este o mentenanță preventivă bazată pe monitorizarea performanțelor și/sau a parametrilor semnificativi, integrând acțiunile care decurg. Mentenanța condițională este efectuată după ce unul sau mai mulți indicatori care indică valoarea unei mărimi arată că echipamentul este pe punctul de a se defecta sau că performanțele echipamentului se înrăutățesc. Mentenanța condițională se bazează pe folosirea datelor în timp real pentru a prioritiza și optimiza resursele de mentenanță.
Mentenanța programată este o mentenanță preventivă executată după un calendar prestabilit sau după un număr definit de unități de utilizare. În l. engl. este denumită uneori mentenanță planificată. Mentenanța predictivă este o mentenanță condițională executată urmărind previziunile extrapolate ale analizei și evaluării parametrilor semnificativi ai degradării echipamentului/sistemului și permite întârzierea și planificarea intervențiilor.
Mentenanța productivă totală (TPM) , în industrie, este un sistem de menținere și îmbunătățire a integrității sistemelor de producție și a sistemelor calității, prin mașini, echipamente și angajați care adaugă valoare pentru o organizație. TPM se concentrează pe menținerea tuturor echipamentelor în stare de funcționare, pentru a evita defecțiunile și întârzierile în procesele de fabricație. Seiichi Nakajima (1919--2015) este considerat părintele TPM. Conceptul TPM este similar cu "Managementul calității totale (TQM)" și are ca obiectiv principal mărirea eficienței generale a echipamentelor unei uzine. Obiectivele directe ale TPM sunt : --zero opriri accidentale ale utilajelor și instalațiilor;
--zero accidente de muncă.
Mentenanța condițională Mentenanța condițională este o mentenanță preventivă aplicată în funcție de starea/condiția echipamentului, fiind subordonată unor informații necesare diagnosticării condiției acestuia (autodiagnostic, informația transmisă de un senzor, măsurarea unui grad de uzură etc.) Astfel de informații pot include nivelul de zgomot, de viteză, de debit, de temperatură, de vibrații, de poziție, de repetabilitate etc. Majoritatea senzorilor și echipamentelor de monitorizare se bazează pe modele vibratorii, electrice, hidraulice, pneumatice, corosive, de uzare, de mișcare etc.
Aplicațiile principale actuale ale mentenanței condiționale există în domeniul industriilor de proces. Monitorizarea echipamentelor/sistemelor se poate face, de exemplu: prin urmărirea vibrațiilor echipamentului; astfel pot fi sesizate până la 80% din defecțiunile survenite la echipamente rotative simple: electromotoare, ventilatoare, pompe centrifuge; prin analiza lubrifianților, pentru a se constata gradul de degradare/contaminare a acestora; prin măsurări termografice în infraroșu, pentru a se detecta: încălziri anormale, apariția efectului Joule (de exemplu, la linii electrice de înaltă tensiune, la contacte electrice fără presiune adecvată, la dezechilibrarea fazelor etc.), evaporarea (de exemplu, în domeniul industriei hârtiei), frecările (de exemplu, la rulmenți uzați sau blocați). Tehnica în infraroșu permite efectuarea de măsurări în locuri dificile și impracticabile pentru a introduce instrumente de măsură de contact. Intensitatea emisiei infraroșu depinde de temperatura suprafeței. Perfecționarea senzorilor pentru monitorizarea funcționării sistemelor a avut ca rezultat utilizarea lor în foarte multe domenii. De exemplu, multe dintre mărcile moderne de automobile sunt echipate cu sisteme electronice de diagnosticare care indică momentele în care automobilul trebuie dus la service, necesitatea schimbării uleiului, a filtrului etc.
Parametri cantitativi de mentenanță/mentenabilitate În standarde SR CEI 60706-1:1998 Ghid de mentenabilitate a echipamentului. Partea I: Introducere, cerințe și programe de mentenabilitatesunt exemplificați diferiți timpi de mentenanță și costuri aferente, care depind de capacitatea sistemului/echipamentului de a fi menținut sau repus în funcțiune, precum și de mijloacele logistice de mentenanță, după cum urmează: timp mediu de reparare activ (MART --Mean Active Repair Time) este timpul de mentenanță corectivă pentru asigurarea fiabilității echipamentului; timpi medii de mentenanță preventivă activă; numărul mediu de ore-om de mentenanță pe oră de funcționare (MMH/OH = Mean Maintenance Hours/Operating Hour); durata medie de indisponibilitate datorită reparării pe oră de funcționare; durata medie de indisponibilitate pe oră de funcționare datorată mentenanței preventive; interval între controale de rutină; costul mentenanței pe ora de funcționare; numărul de personal pentru acțiunea de mentenanță;
costul logisticii de mentenanță pentru ciclul de viață. Timpul mediu de reparare este unul dintre indicatorii cei mai utilizați ai mentenanței și mentenabilității și include următoarele elemente:
-- timp pentru diagnostic (detectarea defectului, localizarea cauzei defectului etc);
-- timpi de întârzieri tehnice (întârzieri curente: timp de montare, răcire, interpretarea și utilizarea informațiilor etc.);
-- timpi pentru repunerea în funcțiune (dezasamblare, interschimbare, reasamblare, reglare etc.);
-- timpi pentru verificarea finală (proceduri de încercare, dacă sunt necesare).