La 6 decembrie 2020 au avut loc alegeri parlamentare în România pentru alegerea celor 136 de membri ai Senatului și a celor 330 de membri ai Camerei Deputaților.

Deși Partidul Social Democrat (PSD) a rămas cea mai mare formațiune politică din Parlament, cota sa de vot popular a scăzut considerabil, mai precis cu o treime. În urma alegerilor, un guvern de coaliție de centru-dreapta a fost format de Partidul Național Liberal (PNL), USR PLUS și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), cu fostul ministru al Finanțelor Publice și fost președinte al PNL Florin Cîțu în calitate de prim-ministru.

Prezența finală la vot a fost de aproximativ 32%, cea mai scăzută de la sfârșitul erei comuniste în România, parțial din cauza pandemiei COVID-19 din țară.

Sistem electoral Cei 330 de membri ai Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții electorale plurinominale bazate pe județe și București, folosind reprezentarea proporțională, patru sunt aleși folosind reprezentarea proporțională dintr-o circumscripție electorală care reprezintă românii din străinătate. Partidele trebuie să depășească un prag de 5% din voturile naționale sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții. Se pot adăuga locuri suplimentare (în prezent 18) pentru grupurile etnice minoritare care participă la alegeri și depășesc un prag special (mai mic) (calculat ca 10% din voturile necesare pentru a obține unul dintre cele 312 locuri obișnuite).

Cei 136 de membri ai Senatului sunt, de asemenea, aleși prin reprezentare proporțională pe liste de partid, dar din 43 de circumscripții electorale bazate pe cele 41 de județe (un total de 121 de locuri), București (13 locuri) și una pentru românii care trăiesc în străinătate (două locuri).

După alegeri, locurile sunt alocate candidaților partidelor și listelor câștigătoare în mai multe etape, începând cu circumscripțiile, unde locurile sunt distribuite în conformitate cu cota Hare a circumscripției. Voturile neutilizate sunt apoi transferate și reunite la nivel național, unde locurile rămase sunt distribuite utilizând metoda D'Hondt, pentru a asigura proporționalitatea globală între ponderea voturilor naționale ale unui partid și ponderea sa în locurile din parlament. Aceste locuri rămase sunt apoi alocate candidaților partidelor din circumscripții, pe baza rezultatelor partidelor în fiecare circumscripție.

Preambul În contextul pandemiei de coronavirus din România, fostul președinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a propus la data de 30 septembrie amânarea alegerilor până în martie 2021. La data de 2 octombrie 2020, deputatul Adrian Dohotaru a depus la Senat un proiect de lege menit să amâne alegerile pentru data de 14 martie 2021. Proiectul a avut susținerea Partidului Social Democrat (PSD). Ulterior, Călin Popescu-Tăriceanu și Victor Ponta, fost prim-ministru, au anunțat, într-o conferință de presă susținută la data de 8 octombrie 2020, fuziunea partidelor Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) și PRO România (PRO) pentru alegerile parlamentare în partidul PRO România Social-Liberal (PRO-SL). În cadrul Partidului Social Democrat (PSD), reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Alexandru Rafila, va deschide lista deputaților PSD de București, iar Gabriela Firea, pe cea a senatorilor din această circumscripție. La data de 29 octombrie, Alianța USR-PLUS și-a prezentat cele 40 de angajamente, printre care „Fără penali în funcții publice” și „Zero taxe pe salariul minim”.

Campania electorală Campania electorala din 2020 a fost una atipică, deoarece partidele au fost nevoite să își desfășoare activitățile online, din cauza pandemiei, .

Partide Partid Ideologie AfiliereEur. Lider 2016 (%) Mandate în 2016 Mandate în 2020 Guvernare Senat Camera Deputaților Senat Camera DeputațilorSenatCamera DeputațilorPNL Partidul Național Liberal Centru-dreaptaLiberalism conservator PPE Ludovic Orban 20,42% 20,04% Opoziție (2017–2019)Guvern (2019–2020)USR-PLUS Alianța USR-PLUS Centru-dreaptaProgresism, Liberalism social, Anti-corupție, Federalism european ALDE-R Dan Barna 8,92% 8,87% Opoziție (2017–2019); Susținător al guvernului minoritar PNL (2019–2020) CentruProgresism, Liberalism social, Anti-corupție, Pro-european ALDE-R Dacian CioloșPartid nouPartid nouPartid nouPartid nou Extraparlamentar PSD Partidul Social Democrat Centru-stângaSocial-democrație, Conservatorism, Populism, Euroscepticism slab PES Marcel Ciolacu 45,68% 45,48% Guvern (2017–2019)Opoziție (2019–2020) PROPro România Social-Liberal Centru Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație EDP Victor PontaPartid nouPartid nouPartid nouPartid nou Opoziție ALDE - Călin Popescu-Tăriceanu 6,01% 5,62% Guvern (2017–2019)Opoziție (2019–2020) PMP Partidul Mișcarea Populară Centru-dreaptaConservatorism, Creștin democrație PPE Eugen Tomac 5,65% 5,35% Opoziție (2017–2019);Susținător al guvernului minoritar PNL (2019–2020) UDMR/RMDSZ Uniunea Democrată Maghiară din România CentruRegionalism, Conservatorism PPE Hunor Kelemen 6,24% 6,19% Protocol de colaborare cu PSD–ALDE (2017–2019) PPU-SL Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) Centru-stângaUmanism pragmatic, Liberalism social, Populism - Daniel Ionașcu Partid nou Partid nou Partid nou Partid nou Opoziție PRM Partidul România Mare Centru-stânga spre extremă-dreaptaConservatorism naționalist, Naționalism românesc, Euroscepticism slab - Victor Iovici 1,18% 1,04% Extraparlamentar PER Partidul Ecologist Român Centru spre Centru-dreapta, Ecologism - Dănuț Pop 1,09% 0,89% Extraparlamentar PV Partidul Verde CentruEcologism, Liberalism Verzii Florin Călinescu 0,01% 0,01% Extraparlamentar AUR Alianța pentru Unirea Românilor Dreapta spre extremă-dreaptaRomanian opposition takes narrow lead after electionCe este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoralUnionism, Conservatorism, Naționalism românesc, Ecologism, Populism de dreapta, CRE George Simion și Claudiu Târziu Partid nou Partid nou Partid nou Partid nou Extraparlamentar NDNoua DreaptăExtremă-dreapta Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Fundamentalism creștinAPLTudor Ionescu Partid nou Partid nou Partid nou Partid nou Extraparlamentar

Sondaje și predicții thumb|400px|Grafic al evoluției partidelor politice angrenate în competiția politică pentru alegerile legislative/parlamentare române din 2020, conform sondajelor din perioada 2016–2020.

Sondaje