Ariile protejate din Republica Moldova sunt categorisite în mai multe tipuri, unul din care este monumente naturale. Acestea, la rândul lor, se împart în geologice sau paleontologice, hidrologice și botanice.

Lista dată conține cele 86 de monumente ale naturii de tip geologic sau paleontologic, conform Legii nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

Istoric Primele cercetări ale fondului geologic din Basarabia au fost efectuate în secolul al XIX-lea. Savanți ca (1817), Dering (1853), (1858), (1858, 1883), Evgheni Barbot de Marni (1869), (1894) au descoperit mai multe formațiuni geologice și reminiscențe scheletice de animale preistorice, iar până în prima jumătate a secolului al XX-lea diferite centre de știință și muzee din Chișinău, Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Odesa și București au cercetat minuțios teritoriul actualei Republici Moldova, clasificând amplasamentele geologico-paleontologice după perioada de formare. Către anii 1960, erau înregistrate 260 de obiecte geologice și paleontologice.

Pentru a combate deteriorarea amplasamentelor, dar și a altor obiective naturale de importanță deosebită, în 1956 a fost creată Comisia pentru protecția naturii pe lângă Prezidiul Filialei Moldovenești a . Ca rezultat al activității acestui consiliu, în 1962 a fost aprobată Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești din 13 martie 1962 nr. 111, care a instituit regim de protecție asupra 18 obiecte geologice și paleontologice. În 1975, prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5, lista a fost extinsă la 86 de obiecte. În 1998, după proclamarea independenței, lista a fost revăzută de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

Clasificare După perioada de formare, amplasamentele geologico-paleontologice ale Republicii Moldova se clasifică în: amplasamente sarmațiene: Calfa, Bursuc, Naslavcea, recifele și toltrele din bazinul afluenților de stânga ai Prutului de mijloc etc. amplasamente miocene: Răspopeni, Taraclia, Fîrlădeni, Cimișlia, Gura Galbenei, Cioburciu amplasamente pliocene: văile râurilor Prut, Cahul și Salcia Mare (amplasamentele Văleni, Pelinei, Moscovei, Musaitu ș.a.) amplasamente pleistocene: Cișmichioi, vâlceaua Colcot etc.

După regionarea geomorfologică, se deosebesc următoarele zone: Podișul Hotinului, situat în partea de nord a țării. Cea mai mare parte a acestui teritoriu este acoperită de sedimente badeniene și volhiniene, iar în văile Nistrului și Prutului sunt dezgolite sedimente ale cretacicului și precambrianului. Fâșiile recifale din această zonă sunt cunoscute sub termenul „toltre” — Toltrele Prutului și Toltrele Nistrului. Podișul Nistrului, situat la marginea estică a Podișului Moldovei de Nord. Este alcătuit în mare parte de sedimente volhiniene și basarabiene, iar în Valea Nistrului sunt expuse aflorimente ale cretacicului, vendian și proterozoicului superior. Câmpia Prutului Mijlociu, situat de-a lungul Prutului. Este alcătuit din sedimente badeniene, volhiniene și basarabiene. Aici se află partea de sud a Toltrelor Prutului. Podișul Podolic, situat în stânga Nistrului, în Ucraina. Spațiul de pe teritoriul Republicii Moldova (nordul Transnistriei) este alcătuit de sedimente volhiniene și basarabiene, iar în Valea Nistrului și a afluenților săi sunt expuse nivele ale cretacicului și proterozoicului superior. Podișul Moldovei Centrale, situat în partea centrală a țării. Ariile protejate de aici sunt asociate cu fâșia recifală Camenca-Chișinău de vârstă basarabiană. regiuni geomorfologice din sudul țării: Câmpia colinară a Botnei, Colinele Tigheciului, Câmpia Bugeacului, Câmpia Nistrului Inferior. Sunt constituite din formațiunile terigene ale basarabianului, chersonianului, meoțianului, ponțianului, kimerianului și pliocen-pleistocenului. Ariile protejate sunt reprezentate aici (cu unele excepții) de râpi, care formează aflorimente de floră și faună.

Referințe

Bibliografie

Legături externe

20px|link= Harta monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic la Wikidata

Monumente naturale geologice naturale geologice paleontologice Moldova