Barocul Narîșkin, numit și barocul Moscovei sau baroc moscovit, este numele dat unui stil particular specific de decorație și arhitectură barocă care a fost la modă în Moscova la cotitura secolului 17 și începutul secolului 18.
Stil Barocul Narîșkin este în esență o fuziune a tradiționale cu elemente baroce importate din Europa Centrală. Este în contrast cu abordarea mai radicală a barocului petrin, ale cărui exemple sunt Catedrala Sfinții Pentru și Pavel din Sankt Petersburg și din Moscova.
Exemple Primele biserici baroce au fost construite pe pământurile familiei de boieri moscovite . Este vorba familia Nataliei Narîșkina, mama lui Petru cel Mare. Cele mai notabile din această categorie sunt micile biserici suburbane (1693–96), Semnul din Dubroviț (1690–97) și Mântuitorul din Ubor (1694–97). Ele au fost construite din cărămidă roșie cu decorația detalită și bogată în piatră albă. Clopotnița nu se mai punea lângă biserică, cum se obișnuia în secolul 17, ci chiar pe fațadă, fiind pusă de obicei peste biserica centrală octogonală și producea compoziții verticale îndrăznețe.
Cum stilul s-a răspândit treptat prin Rusia, multe mănăstiri au fost remodelate după ultima modă. Cele mai agreabile dintre acestea s-au dovedit a fi și din Moscova, precum și metocul și mănăstirea Solocica de lângă Riazan. Arhitectura civică de asemenea a căutat să se conformeze esteticii baroce, e.g., din Moscova; există de asemenea un stil neobaroc Narîșkin, un reprezentant al acestuia fiind din Piața Roșie. Cei mai importanți arhitecți asociați cu barocul Narîșkin sunt și Petru Potapov.
În anii 1730, stilul baroc moscovit a fost înlocuit de barocul sau elisabetan.
Lectură suplimentară
William Craft Brumfield. A History of Russian Architecture (Cambridge: Cambridge University Press, 1993) (Chapter Seven: "The Seventeenth Century: From Ornamentalism to the New Age")
Legături externe Naryshkin-Stroganov Baroque
Vezi și Baroc petrin
Categorie:Stiluri arhitectonice