Regatele francilor au fost conduse de două mari dinastii: Dinastia Merovingiană (care au creat imperiul francilor) și, mai târziu, Dinastia Carolingiană. Este greu de realizat o ordonare cronologică a conducătorilor franci, deoarece, în conformitate cu obiceiurile vechi germanice, ținutul era frecvent împărțit între fiii unui conducător, la moartea sa, și apoi reunit. Pentru explicații mai detaliate vezi articolul franci.
Regii merovingieni
Pharamond aprox. 410-426 Clodio 426-447 Merovech 447-458 Childeric I 458-481 Clovis I 481-511
La moartea lui Clovis, regatul a fost împărțit între cei patru fii ai săi:
Soissons Paris Orleans Reims Chlothar I 511-561 Childebert I 511-558 Clotaire I 558-561 Chlodomer 511-524 Childebert I 524-558 Chlothar I 558-561 Theuderic I 511-534 Theudebert I 534-548 Theudebald 548-555 Chlothar I 555-561 Chlothar I 511-561
Chlothar(din Soissons) a preluat în cele din urmă controlul asupra celorlalte trei regate după moartea fraților săi (și a succesorilor lor). După moartea sa, regatul a fost din nou împărțit între cei patru fii ai săi:
Soissons (Neustria) Paris Orleans (Burgundia) Metz (Austrasia) Chilperic I 561-584 Chlothar al II-lea 584-629 Charibert I 561-567 Chilperic I 567-584 Chlothar al II-lea 584-629 Guntram 561-592 Childebert al II-lea 592-595 Theuderic al II-lea 595-613 Sigebert al II-lea 613 Sigebert I 561-575 Childebert al II-lea 575-595 Theudebert al II-lea 595-612 Theuderic al II-lea 612-613 Sigebert al II-lea 613 Chlothar al II-lea 584-629
Chlothar al II-lea a învins-o pe Brunhilda și moștenitorii ei și a reunificat regatul. Totuși, în a creat subregatul Austrasia, pentru a împăca anumite forțe și a asigura granițele. Fiul și succesorul său, Dagobert I a continuat această mișcare, numind sub-regi pentru Aquitania în 629 și Austrasia în 634.
Neustria și Burgundia Aquitania Austrasia Chlothar al II-lea 584-629 Dagobert I 629-639 Chlothar al II-lea 584-629 Charibert al II.lea 629-632 Chilperic 632 Dagobert I 632-639 Dagobert I 623-634 Sigebert al III-lea 634-656
Neustria și Burgundia Austrasia Clovis al II-lea 639-658 Chlothar al III-lea 658-673 Theuderic al III-lea 673 Childeric al II-lea 673-675 Theuderic al III-lea 675-691 Sigebert al III-lea 634-656 Childebert cel Adoptat 656-661 Chlothar al III-lea 661-662 Childeric al II-lea 662-675 Clovis al III-lea 675-676 Dagobert al II-lea 676-679 Theuderic al III-lea 675-691 Clovis al IV-lea 691-695 Childebert al III-lea 695-711 (cel Drept) Dagobert al III-lea 711-715
Neustria și Burgundia Austrasia Chilperic al II-lea 715-721 (Daniel) Chilperic al II-lea 715-717 (Daniel) Chlothar al IV-lea 717-720 Chilperic al II-lea 720-721 (Daniel) Theuderic al IV.lea 720-737 interregnum 737-743 Childeric al III-lea 743-751 (cel Idiot)
Carolingienii Vezi Listă de Maior Domus.
Carolingienii au fost inițial prefecți sub regii merovingieni în sub-regatul Austrasiei, și apoi în statul franc reunificat:
Pepin cel Bătrân (580-640), Prefect al Austrasiei 623-629, 639-640 Ansegisel (602-685), Prefect al Austrasiei 629-639 Grimoald (616-662), fiul lui Pepin, prefect al Austrasiei 643-657 Pepin cel Mijlociu (640-714), fiul lui Ansegisel, prefect al Austrasiei 679-714, din 688 ca Duce și Prinț al francilor'' conducător de facto al întregului regat Carol Martel (690-741), prefect al Austrasiei 717-741, din 718 al întregului regat Carloman (716-754), prefect al Austrasiei 741-747 Pepin cel Tânăr (714-768), prefect al Neustriei 741-751, din 747 prefect al Austrasiei
Când Pepin cel Tânăr a devenit rege, Carolingienii au succedat dinastiei merovingiene:
Pepin cel Tânăr (714-768), 751-768 Carol cel Mare (742-814), 768-814 (inițial doar Neustria, Aquitania, Austrasia de nord) Carloman I 768-771 (Burgundia, Allemania, Austrasia de sud) Ludovic cel Pios (778-840), 814-840 Lothar I (795-855), 817-855 (până în 840 sub tatăl său)
Regatul franc a fost apoi împărțit prin Tratatul de la Verdun din 843 între fiii lui Ludovic cel Pios. Tabelul următor prezintă doar conducătorii celor trei subdiviziuni, care au fost baza regatelor ulterioare ale Franței și Germaniei, nu și Italia.
Francii occidentali (în cele din urmă Franța)LotharingiaFrancii orientali (în cele din urmă Germania) Numele marcate cu * nu au fost carolingieni, dar se înrudesc de departe cu dinastia.
Carol cel Pleșuv (823-877), 843-877, împărat 875 Ludovic al II-lea al Franței (846-879), 877-879 Ludovic al III-lea (863-882), 879-882, împreună cu Carloman al II-lea al Franței (d. 884), 879-884 Carol cel Gras 884-888, regatul răsăritean 876-887, împărat 881 Odo din Paris (mort 898), * 888-898 Carol cel Simplu (879-929), 898-922 Robert (865-923), * 922-923 Rudolf de Burgundia, * 923-936 Ludovic al IV-lea (914-984), 936-954 Lothar 954-986 Ludovic al V-lea, 986-987
După aceasta, Dinastia Capețiană a condus Franța. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi francezi. Lothar I (795-855), 817-855, împărat 840 După moartea lui Lothar în 855, ținutul său a fost împărțt între fiii săi:
Ludovic al II-lea 855-875, fiul cel mare, i-a succedat tatălui ca împărat și a primit Italia. Pentru continuare, vezi Lista regilor Italiei medievale
Lothar al II-lea 855-869, cel de-al doilea fiu, a primit teritoriile france ale ținutului tatălui său, numite, după el, Lotharingia.
Carol 855-863 a primit Burgundia. Pentru continuare vezi Regii Burgundiei.
Regii Lotharingiei
Lothar al II-lea (835-869), 855-869 Carol cel Pleșuv (823-877), 869-877
Carol cel Pleșuv a pretins Lotharingia la moartea nepotului său și a fost încoronat rege la Metz, dar fratele său, Ludovic Germanul s-a opus, și, în 870, Tratatul de la Meersen a împărțit Lotharingia între cei doi frați, și în continuare între succesorii acestora. În 880, Tratatul de la Ribemont a acordat întreaga Lotharingie lui Ludovic cel Tânăr, fiul lui Ludovic Germanul.
Ludovic cel Tânăr 880-882 Carol cel Gras 882-887 Arnulf de Carintia 887-895 Zwentibold de Lotharingia (870/1-900), fiu nelegitim al lui Arnulf din Carinthia, 895-900 Ludovic Copilul (893-911), 900-911 Carol cel Simplu (879-929), 911-922
După aceasta, Lotharingia a fost înglobată de Regatul Răsăritean și de Sfântul Imperiu Roman. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi germani. Ludovic Germanul (804-876), 843-876 Ludovic cel Tânăr 876-882 (Francia Răsăriteană, Saxonia, Thuringia, mai apoi și Bavaria) Carloman (830-880), 876-880 (Bavaria) Carol cel Gras, 876-887 (Allemania și Raetia inițial), împărat 881 Arnulf de Carintia, 887-899, împărat 896 Ludovic Copilul (893-911), 899-911
După aceasta, Conrad al Franconiei a domnit între 911 și 918, și a fost urmat de Dinastia Ottoniană saxonă. Aceste evenimente sunt considerate începutul Regatului Germaniei și a Sfântului Imperiu Roman. Pentru continuare, vezi Listă de monarhi germani.
Vezi și
Franci Listă de Maior Domus
Categorie:Franci Categorie:Evul Mediu