Calocera viscosa (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Elias Magnus Fries, 1821) din încrengătura Basidiomycota, în familia Dacrymycetaceae și de genul Calocera,Index Fungorum cunoscut în popor sub numele barba caprei sau furculițe,Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 505, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO 2 este o specie saprofită de ciuperci necomestibile. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe lemn putred de conifere, acoperit de mușchi, adesea pe cioturi de molid, fiind destul de des întâlnită. Apare peste tot anul, de la câmpie la munte, mai ales din aprilie până în iunie și din august până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 578-579, ISBN 3-405-12116-7Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 324-325, ISBN 978-3-440-13447-4Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 80

Descriere thumb|left|175px|Bres.: Calocera viscosa Corpul fructifer: este elastic, puțin lipicios-gelatinos, de o consistență foarte dură, cu cartilagii în centru și format coralifer, la capete câteva vârfuri ascuțite, asemănător speciei Ramaria, având o înălțime de 3-6 (8) cm și un diametru de 4-8 (10) cm. Baza albicioasă este adesea radicantă, prelungindu-se în substrat cu încă 10-15 cm. Coloritul este, și la bătrânețe, galben-portocaliu. Uscat se colorează roșu-portocaliu. Piciorul: nu are picior în acest sens. Carnea: este galbenă ca corpul fructifer, gelatinoasă și are o consistență foarte dură, datorită cartilagiilor în centru. Mirosul și gustul sunt nesemnificativi. Caracteristici microscopice: are spori fusiformi, netezi care apar în masă cu o mărime de 8-12 × 4,5 x 5,5 microni, prezentând câteodată doi pereți celulari. Pulberea lor este galben-portocalie. Reacții chimice: nu sunt cunoscute.

Confuzii Barba caprei poate fi confundată cu surata ei mai mică Calocera cornea, tot necomestibilă,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 460-461, ISBN 3-405-12124-8 Calocera furcata,Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 592-593, ISBN 978-3-440-14530-2 dar în special cu exemplare tinere ale speciei Ramaria, cum sunt de exemplu Ramaria aurantiosiccescens (comestibilă),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453, ISBN 3-405-12124-8 Ramaria aurea (comestibilă),Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 214-216, ISBN 3-426-00312-0 Ramaria aurantiosiccescens (comestibilă),Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453, ISBN 3-405-12124-8 Ramaria eumorpha (necomestibilă),Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 474-475, ISBN 978-3-440-14530-2 Ramaria flava (comestibilă),Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 620, ISBN 3-85502-0450 * Ramaria flavescens (comestibilă),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 548-549, ISBN 88-85013-25-2 Ramaria formosa (otrăvitoare),Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 206, ISBN 978-3-8427-0483-1 Ramaria gracilis (necomestibilă),I funghi dal vero, vol. 5, Editura Arte Grafiche * Saturnia, Trento 1986, p. 570-571, ISBN 88-85013-37-6 Ramaria largentii (comestibilă)Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 190, ISBN 978-1-4454-8404-4 sau Ramaria stricta (necomestibilă).Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 205, ISBN 978-3-8427-0483-1

Specii asemănătoare

Valorificare Această ciupercă nu este potrivită pentru consum, din cauza cărnii elastice, străbătută de cartilagii, fiind însă adăugată deseori ca garnitură decorativă, de exemplu la salate.Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 220, ISBN 3-426-00312-0

Note

Bibliografie (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4 Bruno Cetto, vol. 1-7 (vezi sus) Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450 Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2 Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4 Meinhard Michael Moser: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983 Marcel Pârvu: „Ghid practic de micologie”, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca 2007 Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, ISBN 3-426-00312-0

Legături externe

Calocera viscosa, film

Categorie:Calocera Categorie:Ciuperci necomestibile Categorie:Ciuperci saprofite Categorie:1794 în știință