GăidarPlan Director de Tragere scara 1:20.000, Proiecția Lambert-Cholesky, România, 1917-1951 (în ) a fost un satPál Péter Domokos; A moldvai magyarság, Fekete Sas Kiadó, Budapest, 2001, p. 419 în comuna Sănduleni din județul Bacău, Moldova, România, după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 fiind contopit cu localitatea Coman.
Etimologie Conform lui Vlad Bănățeanu (1960), numele satului Găidar nu poate fi explicat printr-o etimologie românească sau turco-tătară. Acesta a propus o origine armeană, de la adjectivul կայտառ (transliterat ca ɡɑjdɑ́ɾ sau kɑjtɑ́r, în funcție de dialect), cu sensul de „sănătos”, „vesel”, care putea deveni poreclă și ulterior patronimic, transmis apoi toponimicului. Într-un document moldovenesc din 1660 sunt atestați Pantelei și Ionașco Gaidar, ceea ce confirmă existența numelui ca patronimic. Alte ipoteze, precum derivarea din grecescul γάιδαρος („măgar”) sau din arabul haidar („leu”), au fost respinse ca improbabile, unde grecescul nu putea fi transformat din poreclă în patronim iar arabul nu se potrivește cu consoana guturală netă din Gaidar.
Istorie Satul a avut o populație predominant de etnie maghiară. Conform clasificării lingvistului Vilmos Tánczos, locuitorii acestuia aparțineau categoriei ceangăilor secui de pe Valea Tazlăului.
În 1842 localitatea a fost menționată ca aparținând provinciei ecleziastice (romano-catolice) Bistrița (Bacău).
Între anii 1844–1845, János Jerney menționează localitatea ca făcând parte din Ținutul Bacău, aflată în proprietatea boierului Stamatache și administrativ dependentă de satul Secătura, filială a parohiei din Călugăra, situată la sud de aceasta, la o distanță de aproximativ trei ore de mers. Satul avea în jur de 150 de locuitori de confesiune catolică, identificați ca maghiari ceangăi, proveniți din Călugăra. Aceștia pierduseră recent statutul de răzeși, fiind trecuți în condiția de iobagi cu circa cinci ani înainte.
În 1908 satul a făcut parte din comuna Sănduleni, fiind listat ca sat; Coman adiacent a fost listat drept cătun. În 1930 făcea parte din județul Bacău, plasa Tazlău.
În 1968, satul a fost desființat și comasat cu localitatea Coman, din comuna Sănduleni.
În 1981 a fost menționată contopirea sa cu satul Sănduleni.
Populație Conform recensământului populației din 1930, Găidar avea o populație de 373 de persoane, dintre care 5 erau români (1,34%) și 368 maghiari (98,66%).Recensământul General al Populației din 1930, „Vol. II: Neam, limbă maternă, religie, Partea 1: Neam, limbă maternă”, Monitorul Oficial, Imprimeria Națională, București, 1938, pp. 38-39 Din punct de vedere al limbii materne, 6 erau de limbă română (1,61%) și 367 de limbă maghiară (98,39%). Din punct de vedere confesional, 4 erau ortodocși (1,07%) și 369 romano-catolici (98,93%).Seres Attila, „Domokos Pál Péter missziója a bukaresti magyar követségen (1940-1941)”, în Magyar Kisebbség, 14. évfolyam, 3-4. szám), 2009, p. 305
Potrivit notei prim-ministrului maghiar László Bárdossy către dr. Gábor Apor, ambasadorul Ungariei la Vatican, în 1941, în Găidar existau 369 de romano-catolici, din care 367 erau de etnie maghiară.Vincze Gábor (szerk.), Asszimiláció vagy kivándorlás? Források a moldvai magyar etnikai csoport, a csángók modern kori történelmének tanulmányozásához (1860-1989), A Magyarságkutatás Könyvtára XXVII., Teleki László Alapítvány (Budapest), Erdélyi Múzeum Egyesület (Kolozsvár), 2004, p. 251
Note
Categorie:Foste localități din România Categorie:Localități din județul Bacău Categorie:Ceangăi