Expoziția artiștilor în viață din anul 1874 a fost a cincea manifestare artistică care s-a inaugurat ulterior înființării din anul 1864 a Școlii de Arte Frumoase din București, ai cărei fondatori au fost Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu. Expoziția a făcut parte dintr-un lung șir de astfel de evenimente artistice care s-au derulat în ultimele patru decenii ale secolului al XIX-lea, ele fiind organizate de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în parteneriat cu Școala de Arte Frumoase. Evenimentul a avut loc în galeria Pinacotecii din București la sfârșitul lunii septembrie 1874.

Expoziția din anul 1874 a fost constituită cu lucrări realizate de către artiști tineri sau amatori, excepție făcând Constantin I. Stăncescu și Karl Storck. Printre expozanți s-a numărat și Constantin Stahi care a spart boicotul artiștilor ieșeni față de manifestările oficiale bucureștene. Chiar dacă în lista artiștilor participanți nu se afla, la acest eveniment artistic a fost prezent și Ion Andreescu. Au mai participat Sava Henția, Mihail Ștefănescu, Polizu-Micșunești - artist amator, Alexandru Fotino, Ion Sălceanu, Paul Petric și August Schench.

Adrian-Silvan Ionescu a afirmat că expoziția din anul 1874 a fost una fără staruri și fără artiști plastici de prima mână. Nu poate fi tăgăduit faptul că Theodor Aman a evitat să fie obiectul scandalurilor de presă și de aceea s-a ținut departe de a mai fi elementul organizatoric principal și ca urmare nici nu a mai expus nicio lucrare. El a fost înlocuit de către Constantin I. Stăncescu, acesta din urmă fiind cel care a panotat expoziția. Stăncescu era deja o persoană influentă, în plină ascensiune, și cel care pentru următorii 25 de ani va fi pe firmamentul vieții artistice a capitalei României. El a acaparat în timp mai multe funcții în cadrul instituțiilor de cultură ale Bucureștiului. Ediția din 1874 a fost ultima Expoziție a artiștilor în viață, așa cum a creat-o și conceput-o Theodor Aman.

Istoria manifestării expoziționale O dată cu revenirea în deceniul al șaselea al secolului al XIX-lea de la studiile pe care le făcuseră în străinătate a lui Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și Gheorghe Năstăseanu în Moldova și Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu în Muntenia, s-a produs în România o adevărată efervescență artistică.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 63 Tineri progresiști și entuziaști, aceștia au contribuit la închegarea mișcării artistice pe plan local și mai apoi la nivel național.

Pe de altă parte, primii au fost fondatorii Școlii de Arte Frumoase din Iași din data de 26 octombrie 1860 și ultimii, fondatorii Școlii de Arte Frumoase din București din data de 5 octombrie 1864. Ei au fost pionierii învățământului de specialitate și au fost organizatorii primei Pinacoteci din Iași și din București. Toți patru au contribuit într-un mod capital la cizelarea gustului publicului precum și la diversificarea genurilor plastice prin intermediul Expoziției artiștilor în viață, ai căror promotori au fost.

La sfârșitul anului 1863, Dimitrie Bolintineanu aflat în acel moment deținător al portofoliului Cultelor și Instrucțiunii Publice, a venit cu ideea de a da un imbold mișcării artistice românești.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 69 Ideea urmărea două scopuri principale. Primul era obișnuirea publicului cu manifestările artistice și al doilea era dorința de a achiziționa lucrări pentru Galeria de Tablouri. Ca urmare în anul 1864 s-a ținut o expoziție pentru testarea publicului pentru arte și în același an s-a făcut primul Regulament al Expoziției artiștilor în viață.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 78 Acesta a fost promulgat în 4 decembrie 1864 de domnitorul Alexandru Ioan I și în 13/25 decembrie 1864 a fost publicat în Monitorul Oficial. Conform Regulamentului, Expozițiile artiștilor în viață urmau să se țină anual, alternativ la București și Iași. Această prevedere din regulament nu a fost respectată niciodată, singura oară când s-a încercat să se facă la Iași - în anul 1866, epoziția nu s-a organizat din diverse motive. Regulamentul din 1864 a fost amendat de trei ori cu modificări: în anul 1868, în anul 1881Adrian-Silvan Ionescu... pag. 79 și 1894.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 80

Prima Expoziție a artiștilor în viață a avut loc în anul 1865 la București.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 83 Expoziția din anul 1866 de la Iași a fost una eșuată.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 103 A doua Expoziție a avut loc în anul 1868 la București.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 107 În anul 1869 a avut loc în sălile Academiei (Universitate) de la București o expoziție domnească,Adrian-Silvan Ionescu... pag. 121 prin care Carol I și-a prezentat propria colecție de artă, iar în anul 1870 a avut loc tot la București a treia Expoziție a artiștilor în viață.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 127 După eșecul discuțiilor pentru organizarea unei expoziții în anul 1871 la Iași s-a organizat în anul 1872 cea de a patra expoziție la Palatul Academiei din București (clădirea Universității de astăzi).Adrian-Silvan Ionescu... pag. 163

Demersuri organizatorice În ziua de 28 ianuarie 1874, în timpul desfășurării celei de a doua expoziții a Societății Amicilor Bellelor-Arte, Theodor Aman a transmis adresa nr. 13 Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice prin care a cerut factorilor de decizie să facă diligențele necesare anunțării în Monitorul Oficial și în publicațiile presei acelor vremuri, a deschiderii unei noi Expoziții a artiștilor în viață în data de 5 mai 1874.Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC) - Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (MCIP), dosar 141/1874, f. 42

În ultima decadă a lunii aprilie, Aman a mai trimis o adresă prin care a solicitat decalarea vernisajului pentru ziua de 10 septembrie pentru Esposițiunea de Pictură, Sculptură și Arhitectură a Operelor Artiștilor în viață Români și Străini domiciliați în țară.ANIC - MCIP, dosar 141/1874, f. 54 Nici această dată nu a fost agreată de Aman, deoarece el a înștiințat Ministerul Instrucțiunii în ziua de 25 septembrie că juriul a reușit să facă selecția lucrărilor care vor fi expuse pe simeze.ANIC - MCIP, dosar 141/1874, f. 88 Conform regulamentului de funcționare a expoziției, doar juriul putea decide care lucrări pot participa la manifestare. Prin ultima adresă, el a cerut și tipărirea unui catalog.ANIC - MCIP, dosar 141/1874, f. 93

Ca urmare a demersurilor făcute de Theodor Aman, directorul Ghidionescu l-a notificat pe președintele Școlii de Belle-Arte că a trimis ordinul de tipărire a celor 300 de cataloage către Imprimeria Statului, dar Aman trebuia să se ocupe de procurarea hârtiei necesare.ANIC - MCIP, dosar 141/1874, f. 94

Ca și la celelalte patru expoziții precedente, Aman s-a confruntat cu căutarea unui spațiu corespunzător de expunere. A avut neînțelegeri cu administratorul Universității din București. Acestea sunt relevate de adresa nr. 46 din 6 septembrie 1874 prin care Aman a reclamat că nu i se pune la dispoziție o anume sală și a amenințat că va fi nevoit să renunțe la expoziția din acel an, cu toate că cei mai afectați vor fi artiștii și publicul amator de artă: „... Esposițiunea Artiștilor în viață s'a annunciatu publicului că se va deschide la 15 curentu, eru Domniloru Artiști ca să'și depună operile loru celu mai târziu până la 10; câteva opere s'a și depus deja de Domni Artiști esposanți în Cancelaria Pinacothecei. Salonulu însă ce potea servi pentru assemenea esposiție nu s'a liberatu subsemnatului de D. Intendentu allu Academiei subtu cuvântu că nu pote și ce n'are assemenea salon disponibil. În casulu de față posițiunea mea devine dificilă decorată, publiculu este annunciatu pentru deschiderea Esposițiunei. Așia daru, Domnule Ministru, ammu onore a vă ruga să bine voiți a ordona numitului Intendentu ca să depună câtu mai neîntârziam Salonulu la disposițiunea sub semnatului; sau dacă domnia vostră nu încuviințați, voi fi silitu a anunția din nou suprimarea Esposițiunei pentru anulu acesta, cea ce aru descuragia pe Artiștii esposanți cari se pregătescu de mai multe luni, eru publiculu n'aru înțelege causa suprimărei anunciatei Esposițiuni."ANIC - MCIP, dosar 141/1874, f. 90

Prin rezoluția sa, directorul Ghidionescu a arătat imposibilitatea de a elibera vreo sală, deoarece pe 15 septembrie începeau cursurile universitare și el a îndemnat să fie folosită sala Pinacotecii. Așa că expoziția s-a deschis în acel spațiu.

Participanți și lucrări expuse La această expoziție nu au participat Henric Trenk, Carol Popp de Szathmari, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Grigorescu, Constantin Lecca și Theodor Aman. Majoritatea acestora au fost prezenți în anul precedent la Expoziția Societății Amicilor Bellelor-Arte. În opinia criticului și istoricului de artă Adrian-Silvan Ionescu, Aman ar fi evitat criticile ce i se aduceau privind modul de selecție a lucrărilor și a modului de panotare a lor și în special ale sale. Nicolae Grigorescu, ca urmare a situației delicate ce s-a creat în anul 1872, din acel moment a refuzat cu obstinație să participe la manifestările oficiale de acest tip.

Expoziția artiștilor în viață din anul 1874 a fost constituită cu lucrări realizate de către artiști tineri sau amatori, excepție făcând Constantin I. Stăncescu și Karl Storck.Adrian-Silvan Ionescu... pag. 165 Printre expozanți s-a numărat și Constantin Stahi care a spart boicotul artiștilor ieșeni față de manifestările oficiale bucureștene. Chiar dacă în lista artiștilor participanți nu se regăsea numele lui Ion Andreescu, el a fost prezent la acest eveniment artistic. Pictorul băcăuan a expus o natură statică intitulată Coacăze.Radu Bogdan: Andreescu, Editura Meridiane, București, 1969, vol. I, pp. 55, 295 Ca argument al acestei afirmații stă consemnarea în creion pe care George Ioanid a făcut-o pe un catalog al expoziției.

Au mai participat Sava Henția, Mihail Ștefănescu, Polizu-Micșunești, Alexandru Fotino, Ion Sălceanu și August Schench. Lucrările ce au fost identificate că au participat la manifestare sunt: Secția de pictură:

Sava Henția -- o compoziție mitologică intitulată Psyche abandonată de Cupidon ce fusese expusă în anul 1873 la Salonul Oficial din Paris și Aurora. A mai avut două portrete - Doamna Tătăranu și Doamna Ionescu împreună cu una dintre fiicele sale, un Studiu de câine și O tânără italiancă; Constantin I. Stăncescu -- a prezentat, ca de obicei, o serie de portrete, Portretul doamnei Kalinderu în cărbune și șase în tehnica pastelului - Portretul doamnei Petre Grădișteanu, Eliza Stăncescu, doamna N. T. Tătăranu, doamna Nicolae Predescu, Fetița blondă, și o natură moartă intitulată Coșul cu cireșe; Mihail Ștefănescu -- a avut peisaje - Vederea lacului Geneva, Vile Borgheze, Efect de iarnă în Transilvania (studiu de peisaj la Albano), portrete - Doamna Szabo și Copil, naturi statice - Flori, compoziție - Orfeu în infern; Constantin Stahi -- a prezentat două țărănci, una stând pe o piatră într-o atitudine gânditoare și o alta la fântână. Polizu Micșunești, artist amator -- un tablou intitulat Marină ( cunoscută și ca Familie marinară așteptând sosirea unei bărci) și unul Efect de zăpadă în munți; Alexandru Fotino -- Flori și pepeni; Ion Andreescu -- o natură statică - Coacăze. George Ioanid -- (?) Gheorghe Mihăiescu -- (?) Secția de sculptură: Karl Storck -- Bustul generalului Herescu și Portretul principesei Maria;Adrian-Silvan Ionescu... pag. 166 Ion Sălceanu -- un birou de nuc și Cupidon cerând arcul de la Psiheea - sculpturi în lemn. August Schench -- a cioplit un stejar - Un balaur luptând cu un șarpe - sculptură în lemn. Secția de arhitectură: Paul Petric -- (?)

Premii

Juriul manifestării a acordat următoarele premii:Adrian-Silvan Ionescu... pag. 164 Secția de pictură:ANIC - MCIP, dosar 141/1874, filele 105, 105v, 131 Medalia de clasa a II-a -- Sava Henția și Mihail Ștefănescu; Medalia de clasa a III-a -- Polizu-Micșunești, Mihail Dan și Alexandru Fotino; Mențiuni -- Constantin Stahi, Gheorghe Miluiescu și George Ioanid.Ziarul Pressa No. 265/5 Decembre 1874 Secția de sculptură: