miniatura|399x399px|Formarea unui lanț de tip blockchain. Lanțul principal (negru) este format din cea mai lungă serie de blocuri ce pornește din blocul "geneză" (verde). Blocuri orfane (violet) există în afara lanțului principal. miniatura|Diagramă ce reprezintă structurile de date din rețeaua Bitcoin Blockchain este o tehnologie de stocare și transmitere a informațiilor, care se bazează pe principiul distribuirii și securității. Este o bază de date digitală, decentralizată și transparentă, care înregistrează tranzacții și evenimente permanent, tehnologia care protejează stocarea de criptomonede, tranzacțiile între criptomonede și relațiile informatice ce susțin scopul fiecărui proiect criptografic. Blockchain stochează informațiile electronic în format digital. Un blockchain conține liste de înregistrări (sau date) în continuă creștere, numite blocuri, care sunt legate și protejate cu ajutorul criptografiei. Ca structură de date, un blockchain este un lanț de blocuri conectate criptografic, în care legăturile între elemente se fac prin hash. Astfel, fiecare bloc conține o legătură către un bloc anterior (un hash al blocului anterior), un marcaj temporal și datele tranzacțiilor.Hash Function – Learn Me a Bitcoin, accesat la 12 august 2025Ce este Blockchain‑ul? Explicație simplă 2025, Abarai.ro, accesat la 12 august 2025Blocurile au anumite capacități de stocare și, atunci când sunt umplute, sunt închise și legate de blocul umplut anterior, formând un lanț de date cunoscut sub numele de blockchain. Toate informațiile noi care urmează acelui bloc nou adăugat sunt compilate într-un bloc nou format, care va fi apoi adăugat la lanț odată ce este completat. Blockchain Definition: What You Need to Know investopedia.com, Adam Hayes, November 04, 2021 Prin design, blockchainurile sunt rezistente la modificarea datelor. Blockchainul este „un registru transparent și distribuit care poate înregistra tranzacții între două părți eficient, verificabil și permanent”. Pentru a fi folosit ca registru distribuit, un blockchain este de obicei administrat de o rețea colectivă de tip peer-to-peer (de la egal la egal; într-o rețea de calculatoare, toate sunt egale între ele, nu există un dispozitiv administrativ), ce aderă la un protocol pentru validarea noilor blocuri. Odată înregistrate, datele din orice bloc de date nu mai pot fi modificate retroactiv fără alterarea blocurilor care urmează, ceea ce necesită acordul majoritar al participanților din rețea.
Blockchainurile sunt protejate prin design și sunt un exemplu de sistem de calcul distribuit cu toleranță ridicată de tip bizantin (toleranță la atacatori sau la calculatoare necooperante). Problema consensului descentralizat a fost prin urmare rezolvată cu ajutorul tehnologiei blockchain. Acest lucru face ca tehnologia blockchain să fie adecvată pentru înregistrarea de evenimente, dosare medicale precum și înregistrarea altor activități de management cum ar fi gestionarea identității, procesarea tranzacțiilor, documentarea provenienței, urmărirea traseului comercial al produselor alimentare sau sisteme de votare.
Primul blockchain a fost conceptualizat în anul 2008 de o persoană anonimă care s-a identificat cu numele de Satoshi Nakamoto. În 2009 a fost pus în aplicare în criptomoneda bitcoin, unde servește ca registru public și descentralizat pentru toate tranzacțiile. Blockchain este tehnologia care stă la baza bitcoin și face posibilă existența și funcționarea acestuia. Inventarea tehnologiei blockchain a făcut ca bitcoin să devină prima monedă digitală care a rezolvat problema dublei cheltuieli fără să se folosească de o autoritate centrală de încredere sau de servere centrale. Designul monedei Bitcoin a fost sursă de inspirație pentru multe alte aplicații.
În Ingineria filosofică: spre o filosofie a webului, Halpin și Monnin au pus în discuție anumite aspecte filosofice ale acestei tehnologii emergente, precum relația dintre lumea fizică și lumea virtuală, individul și societatea, conceptele de materialitate, întrupare, temporalitate, spațialitate și posibilitate. Ontologic ne putem întreba ce este această tehnologie, cum ar putea fi caracterizată, cum se creează, se implementează și se adoptă, și cum funcționează; definiții, clasificări, posibilități și limitări. Din punct de vedere epistemologic ne preocupă ce cunoaștere se poate obține prin tehnologia blockchain, cum se situează ea în raport cu realitatea, ce cunoștințe implică utilizarea tehnologiei, etc. De asemenea ne interesează modul în care tehnologia blockchain poate fi valorificată, ce aspecte permit o evaluare, ce norme comportamentale implică, aspecte estetice și morala implicată de folosirea acestei tehnologii. Filosofia tehnologiei blockchain poate fi văzută ca o resursă conceptuală pentru înțelegerea acestor evoluții în lumea noastră modernă. Metaforele conceptuale ne pot ajuta să abordăm și să înțelegem noile idei.
Nașterea Blockchain aduce noi schimbări și noi dimensiuni în prezent. S-a spus că lumea se mută de la analog la digital, dar realitatea de astăzi este că „lumea se îndreaptă spre tehnologia Blockchain”.
Istoric Ideea din spatele tehnologiei blockchain a fost descrisă încă din 1991, când cercetătorii Stuart Haber și W. Scott Stornetta au introdus un sistem criptografic de calcul pentru marcarea documentelor digitale astfel încât să nu poată fi actualizate sau modificate. Sistemul criptografic a fost actualizat cu arbori Merkle în 1992, pentru a crea un lanț protejat de blocuri făcându-l mai eficient și permițând asamblarea mai multor documente într-un singur bloc.
În 2004, informaticianul și activistul criptografic Hal Finney a introdus un sistem numit reusable proof of work (RPoW) ca prototip pentru numerar digital. Sistemul RPoW a funcționat prin primirea în schimb a unui token de dovadă de lucru bazat pe hashcash neschimbabil sau nefungibil semnat RSA (Rivest-Shamir-Adleman) care putea fi transferat în continuare de la persoană la persoană.
RPoW a rezolvat problema dublei cheltuieli prin păstrarea dreptului de proprietate asupra token-urilor (jetoanelor) înregistrate pe un server de încredere. Serverul a fost conceput pentru a permite utilizatorilor din întreaga lume să verifice corectitudinea și integritatea acestuia în timp real.
Blockchain 1.0 Primul blockchain a fost conceptualizat de Satoshi Nakamoto, în 2008, folosind o metodă care exclude o terță parte autorizată. În 2009 Nakamoto a dezvoltat bitcoin pe baza tehnologiei blockchain, folosită ca registru public pentru tranzacțiile din rețea. Blockchain a fost denumit inițial lanț de blocuri. .
Satoshi Nakamoto a conceptualizat teoria blockchain-urilor distribuite. El îmbunătățește designul într-un mod unic pentru a adăuga blocuri la lanțul inițial fără a necesita semnarea lor de către părți de încredere. Arborii modificați ar conține un istoric sigur al schimburilor de date, utilizând o rețea peer-to-peer pentru marcarea temporală și verificarea fiecărui schimb. Sistemul s-a bazat pe algoritmul hashcash Proof-of-work (PoW) și putea fi gestionat autonom, fără a necesita o autoritate centrală.
Blockchain 1.0 stabilește pentru prima dată o formă de bani digitali descentralizați, singurul scop al blockchain-ului era acela de a fi un procesator de plăți. Implementează registru distribuit (Distributed Ledger Technology - DLT) bazat pe mecanismul Proof-of-Work (PoW). Este un blockchain fără permisiune unde orice participant poate efectua o tranzacție validă de bitcoins și în care nodurile funcționează prin puterea de hashing. După Bitcoin, au fost introduse diverse alte criptomonede pentru a permite tranzacții financiare bazate pe blockchain.What is a first generation blockchain? blog.bitnovo.com, posted on july 4, 2021
Primul bloc de Bitcoin a fost exploatat de Satoshi Nakamoto, cu o recompensă de 50 Bitcoin. Hal Finney a fost primul beneficiar care a primit 10 Bitcoin de la Satoshi Nakamoto în prima tranzacție pe 12 ianuarie 2009.History of Blockchain javatpoint.com
Bitcoin reprezintă prima etapă a istoriei blockchain-urilor. Este cea mai simplă adoptare care se concentrează pe transferuri de bani rapide, sigure și independente de organismele de reglementare.
Blockchain 2.0 Începând din 2014 s-au dezvoltat noi aplicații ale tehnologiei, cunoscute generic ca blockchain 2.0, pentru contracte inteligente mai sofisticate, care partajează documente sau trimit automat dividendele proprietarilor dacă profiturile ajung la un anumit nivel.
A doua generație se bazează de asemenea pe algoritmul de consens PoW, a apărut odată cu Ethereum, o rețea publică descentralizată fondată de Vitalik Buterin și un grup de dezvoltatori. Ethereum, ca și Bitcoin, utilizează în prezent mecanismul de consens Proof-of-work. Prin Blockchain 2.0 se pot executa mai multe funcționalități, contracte complexe, așa-numitele contracte inteligente. Viteza tranzacțiilor ajunge la 15 tranzacții pe secundă. Ether (ETH) este criptomoneda nativă din blockchain-ul Etherium. Contractele inteligente sunt scrise într-un program specific, iar limbajul este compilat în cod de octeți, unde o server virtual descentralizat numit Ethereum Virtual Machine (EVM) poate citi și executa. Rețeaua Ethereum a devenit populară datorită DeFi și NFT utilizate în finanțe, jocuri, educație, logistică, asistență medicală și multe alte sectoare. MakerDAO a fost prima aplicație DeFi care a oferit servicii financiare complete bazate pe contracte inteligente.
Scopul contractului inteligent este de a oferi securitate în timpul procesării tranzacțiilor și de a reduce costurile și timpul de tranzacționare în exces. Spre deosebire de contractele tradiționale, contractele inteligente mențin o transparență tranzacțională completă, oferă securitate și confidențialitate prin utilizarea algoritmilor criptografici. What is second generation blockchain? blog.bitnovo.comIstoria Blockchain-ului cazoo.it
Blockchain 3.0 Acest blockchain se caracterizează prin utilizarea unui nou mecanism de consens numit Proof-of-stake (PoS) și include aplicații descentralizate (DApps) care rulează în interiorul blockchain-ului. Prima utilizare funcțională PoS pentru criptomonedă a fost Peercoin în 2012. Cel mai mare blockchain cu PoS după capitalizarea pieței este Cardano. Există multe DApps care rulează în blockchain-ul ETH, inclusiv rețelele sociale, aplicații de jocuri, schimburi financiare etc. Alte blockchain-uri principale din a 3-a generație sunt: Polkadot, Solana, IOTA,TRON, EOS.IO, Tezos, Elrond.Top 11 Best Blockchains for Staking thecoinshark.net, 04 Aug 2021
Exemple de criptomonede ale acestei generații sunt: DASH, Algorand, Cardano, Tezos, NEO, Deep Onion. The 34 most profitable Proof of Stake (PoS) coins for 2021 crypto.biA treia generație blockchain a reușit să rezolve probleme persistente aflate în rețelele blockchain din a doua generație, cum ar fi expansiunea, consumurile mari de energie, interoperabilitatea, durabilitatea, iar viteza tranzacțiilor depășește 3.000 de tranzacții pe secundă.What is third generation blockchain? blog.bitnovo.comDifferent Version of BlockChain geeksforgeeks.org 07 Sep, 2021
Blockchain 4.0 Blockchain 4.0 sau blockchain pentru industria 4.0 (I4.0) este una dintre tehnologiile de bază ale industriei 4.0 ce favorizează în principal industria de producție și lanțul de aprovizionare prin automatizare, planificarea resurselor întreprinderii, schimb eficient de date, IoT, Big Data, Cloud computing, IIoT și inteligență artificială.