Pe 19 ianuarie 2018, Armata Turciei a declanșat o nouă intervenție în Siria, codificată Operațiunea „Ramura de măslin” (în ). Intervenția reprezintă o ofensivă împotriva pozițiilor Forțelor Democratice Siriene (FDS) din jurul orașului Afrin, având drept fază finală un asalt spre Manbij. Turcia a mai afirmat că ofensiva este îndreptată și împotriva Statului Islamic (SIIL), deși SIIL nu există în Afrin.The Latest: Turkey says 2 soldiers killed in Afrin push Afrin și zona înconjurătoare sunt revendicate de Federația Democratică a Siriei de Nord drept Regiunea Afrin. Operațiunea „Ramura de măslin” este prima ingerință majoră turcă în Siria după intervenția din august 2016-martie 2017.

Tot pe 19 ianuarie, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că operațiunea din Afrin va fi urmată de un avans spre orașul nordic Manbij, pe care forțele kurde sprijinite de Statele Unite l-au capturat de la Statul Islamic în 2016. Generali americani au replicat că vor răspunde „agresiv” dacă vor fi provocați în acest mod. YPG au anunțat că vor proteja populația din Afrin și că se vor opune armatei turce. Zeci de civili au fost uciși și cel puțin 5.000 de civili au devenit refugiați de la începerea operațiunii.

În Turcia au avut loc demonstrații atât în favoarea, cât și împotriva operațiunii militare. Președintele Erdoğan a amenințat că cei care vor protesta împotriva ofensivei vor plăti „un preț greu”. Zeci de jurnaliști și sute de utilizatori ai rețelelor sociale au fost arestați pentru criticarea operațiunii.

Între 295 și 510 civili au fost uciși și cel puțin 150.000 de civili s-au refugiat de la începerea operațiunii turce.

Conform Reuters, dacă Turcia și aliații săi vor controla regiunea Afrin, vor putea astfel uni două zone deținute de rebelii antiguvernamentali în nord-vestul Siriei, dând astfel un nou impuls forțelor care se opun militar guvernului președintelui Bashar al-Assad.

Context

Turcia luptă de decenii în regiunile sale de sud-est împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Se estimează că acest conflict a costat viața a 40.000 de persoane. Guvernul turc a declarat în mod public faptul că nu recunoaște nici o diferență între forțele kurde siriene YPG și PKK, considerându-le două organizații teroriste. În timp ce Statele Unite și mai multe state occidentale au desemnat și ele PKK drept o organizație teroristă, poziția guvernului american este că YPG nu se încadrează în această categorie, iar acest lucru a devenit o sursă de conflict între cei doi aliați NATO. În ciuda acestui fapt, CIA a numit PYD „aripa siriană” a PKK în anuarul său World Factbook, pe 23 ianuarie 2018.

Ofensiva Turciei în Afrin a fost concepută pe fondul tensiunilor crescânde dintre guvernele turc și american pe tema sprijinului pe care Statele Unite îl acordă Forțelor Democratice Siriene, constituite în special din luptători kurzi ai YPG. În particular, Turcia a obiectat contra planurilor anunțate de Statele Unite de a antrena și echipa o forță de grăniceri constituită din 30.000 de membri ai FDS, despre care Turcia a afirmat că ar constitui o amenințare directă la adresa sa. Într-un discurs ținut la Ankara, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a spus că „O țară pe care o numim aliată insistă să formeze o armată a terorii la granițele noastre”. „Ce altceva poate ținti o armată a terorii decât Turcia? Misiunea noastră e să o sugrumăm încă din fașă.”

În zilele anterioare ofensivei, forțele turce au schimbat focuri de artilerie cu milițiile YPG de-a lungul frontierei turco-siriene, în zona Afrin. Agenția națională turcă de știri Anadolu a raportat că observatorii militari ruși din regiunea Afrin au început să fie retrași pe 19 ianuarie 2018, în anticiparea ofensivei turce împotriva pozițiilor YPG din Afrin.

Pe 21 ianuarie, președintele Erdoğan a amenințat că oricine în Turcia va protesta împotriva ofensivei va plăti „un preț greu”, adăugând: „Țineți minte că oriunde mergeți pe stradă forțele noastre de securitate sunt la gâtul vostru”.

Pe 12 februarie, Ministerul de Interne al Turciei l-a adăugat pe fostul co-lider al PYD Salih Muslim Muhammad, împreună cu alte nume, pe lista sa de „teroriști căutați”, și a oferit bani pentru informații privind locul unde se află acesta. Pe 25 februarie, Salih Muslim a fost arestat la Praga, la solicitarea Turciei. Syrian Kurdish leader arrested in Prague at Turkey's request Viceprim-ministrul turc Bekir Bozdağ a declarat că Turcia dorește extrădarea lui Muslim. Turkey requests extradition of Kurdish ex-leader Salih Muslim Pe 27 ianuarie, Tribunalul Municipal din Praga l-a eliberat pe Muslim din arest, pe baza promisiunii acestuia că nu va părăsi teritoriul Uniunii Europene și se va prezenta în cazul unor eventuale noi audieri. Mevlüt Çavușoğlu, ministrul turc al Afacerilor Externe, a condamnat decizia tribunalului ceh, considerând că „echivalează foarte clar cu susținerea grupărilor teroriste”, iar Bekir Bozdağ a amenințat că ea va avea un impact negativ în relația Turciei cu Cehia.

Ofensiva Avansul inițial al forțelor pro-turce miniatura|220px|left|Tancuri ale Forțelor Terestre Turce în drum spre Afrin.

Guvernul Turciei a anunțat începerea ofensivei pe 19 ianuarie 2018, Ministrul Apărării Naționale a Turciei, Nurettin Canikli, declarând că „operațiunea a început de fapt cu tiruri de artilerie peste frontieră”. El a adăugat că nici un militar nu a traversat frontiera în Afrin. Turcia și-a intensificat ulterior tirurile de artilerie, Unitățile de Apărare a Poporului (YPG) afirmând că 70 de obuze au fost trase în timpul nopții. După zile de baraje de artilerie, bombardiere turce au efectuat raiduri, pe 20 ianuarie 2018, împotriva pozițiilor deținute de grupările kurde ale PYD și YPG în regiunea de frontieră. S-a raportat că cel puțin 72 de avioane au fost implicate în operațiune.

Statul Major General al Armatei Turciei a anunțat într-o declarație publicată pe site-ul său oficial că obiectivul operațiunii este de a „restabili securitatea și stabilitatea la frontierele noastre și în regiune, de a elimina teroriștii PKK/KCK/PYD-YPG și SIIL”.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a declarat că 14 persoane internate într-un spital psihiatric au fost rănite în urma tirurilor de artilerie ale Forțelor Democratice Siriene. Mass-media turcă a raportat că 20 de autobuze, transportând rebeli sprijiniți de Turcia ai opoziției siriene, au intrat în Siria prin punctul de trecere a frontierei de la Öncüpınar. Un fotograf AFP a afirmat că 30 de autobuze cu luptători sirieni au traversat de asemenea punctul de trecere a frontierei Cilvegözü.

miniatura|220px|left|Forțele Aeriene Turce bombardează poziții ale YPG și YPJ.

Pe 20 ianuarie, Turcia a anunțat că raidurile sale aeriene au lovit peste 150 de ținte din Afrin.

Conform surselor pro-FDS, luptătorii Armatei Revoluționarilor din cantonul al-Shahba au produs pierderi grele milițiilor pro-turce din Armata Siriană Liberă, ucigând 4 militanți și rănind alți 5, drept răspuns la recentele tiruri de mortiere trase la întâmplare împotriva locuințelor populației. Ulterior, s-a raportat că trei rachete trase din Siria de luptătorii kurzi ar fi lovit patru puncte din două așezări în provincia turcă Kilis. Agenția Anadolu, citându-l pe guvernatorul provinciei, Mehmet Tekinarslan, a informat că trei persoane ar fi fost rănite în acest atac. FDS au negat tirurile de rachetă, considerându-le o provocare turcă.

Pe 21 ianuarie 2018, mass-media de stat turcă a raportat că trupele terestre turce au traversat frontiera și au intrat în Afrin. În cursul zilei, Agenția Anadolu a informat că luptători pro-turci ai Armatei Siriene Libere au avansat în cursul dimineții către Afrin. YPG au confirmat avansul, precizând că două sate de la frontiera cu Turcia au fost atacate. Conform Anadolu, trupele turce, însoțite de rebeli sirieni pro-turci, avansaseră deja 5 km pe teritoriul sirian. Nouri Mahmoudi, purtător de cuvânt al YPG, a respins însă informația, afirmând că gruparea a reușit să respingă trupele turce și că acestea au fost „forțate să bată în retragere”.

Pe 22 ianuarie, OSDO a informat că trupele turce s-au ciocnit cu milițiile kurde la frontierele de nord și vest ale regiunii Afrin, apoi au intrat în localitățile Shankal și Adah Manli din vest. Tot pe 22 ianuarie 2018, forțele turce au anunțat și ele capturarea a șapte localități, Shankal, Qorne, Bali, Adah Manli și zonele rurale Kita, Kordo și Bibno, deși ulterior YPG au recapturat două. Armata turcă a susținut că a preluat controlul a 11 poziții deținute anterior de kurzii sirieni și că a creat „zone sigure”. În aceeași zi, s-a anunțat că primul soldat turc a fost ucis în luptele desfășurate la sud-est de orașul de frontieră Gülbaba.

miniatura|220px|left|Luptători ai ASL pro-turce se odihnesc în timpul avansului în Regiunea Afrin.

Tot pe 22 ianuarie, Agenția Anadolu a făcut public faptul că forțele turce au deschis un al doilea front spre Afrin, dinspre orașul Azaz, cu scopul de a presa YPG din două direcții, est și vest.

Pe 23 ianuarie, câștigurile teritoriale ale forțelor pro-turce erau încă „limitate”. Fiecare tabără a susținut că i-a produs numeroase victime celeilalte, kurzii reclamând inclusiv uciderea unui comandant de rang înalt al ASL pro-turce în timpul luptelor pentru câteva poziții strategice de la frontieră. În același timp, circa 5.000 de civili au fugit din calea avansului forțelor turce, stabilindu-se temporar în zonele centrale ale Regiunii.

Pe 24 ianuarie, președintele turc Erdoğan a reafirmat intenția țării sale de a ataca și regiunea Manbij. FDS au replicat că sunt „pregătite să răspundă oricărui atac turc”. Tot pe 24 ianuarie, Erdoğan a cerut Statelor Unite să stopeze furnizarea de armament grupării kurde.

Spre deosebire de Afrin, în Manbij sunt staționați militari americani care instruiesc forțele kurde, însă președintele Erdoğan a anunțat că Turcia va ataca regiunea în ciuda riscului de confruntare între trupele țării sale și cele americane. Într-o convorbire telefonică avută cu președintele turc pe 24 ianuarie, președintele american Donald Trump a făcut apel la Turcia „să acționeze cu grijă și să evite orice acțiuni care ar putea risca un conflict între trupele turce și cele americane”. Pe 25 ianuarie, vicepremierul Bekir Bozdağ a declarat la Ankara, cu referire la Statele Unite, că „cei care sprijină organizația teroristă vor deveni o țintă în această bătălie”.

Pe 25 ianuarie, autoritățile kurde din Regiunea Afrin au făcut apel la statul sirian „să-și îndeplinească obligațiile suverane față de Afrin și să-și protejeze frontiera cu Turcia de atacurile ocupantului turc ... și să desfășoare forțele armate siriene pentru a securiza frontierele regiunii Afrin”. Până pe 25 ianuarie, avansul armatei turce și al milițiilor sprijinite de Turcia a fost limitat, îngreunat de ploaie și de nori, care au redus posibilitatea sprijinului aerian. În ciuda avansului limitat, bombardamentele turce și luptele grele au obligat mii de civili să-și părăsească locuințele. Pe 25 ianuarie, un director al spitalului din Afrin a declarat BBC News că 40 de civili au fost uciși și alți 128 răniți. Populația din Afrin se temea de asemenea că orașul, până atunci unul sigur și secular, va cădea pe mâna milițiilor islamiste sprijinite de Turcia.

miniatura|left|Luptătoare ale YPJ în timpul operațiunii din Regiunea Afrin.

Într-un discurs public de pe 26 ianuarie, Recep Tayyip Erdoğan a promis că țara sa va elimina militanții de pe toată lungimea frontierei cu Siria, adăugând că Ankara și-ar putea extinde operațiunile militare din nord-est până în vestul Siriei, la frontiera cu Irakul. Forțele Democratice Siriene au replicat în aceeași zi că Turcia va primi „răspunsul potrivit” dacă își va extinde atacul.