Corneliu Mănescu ()Membrii CC al PCR a fost un om politic român, care a fost, printre altele, ministru de externe al României.

Educație Și-a terminat educația primară la Ploiești, urmând apoi, între 1936-1940, cursurile de drept și științe economice ale universității din București. În timpul studenției, a început să contribuie prin articole la diverse publicații de stânga. Ca jurnalist, s-a interesat mai ales de relații internaționale.

În 1944 lucra la Institutul de Statistică, considerat un adevărat „focar comunist” (aici lucrau și alți comuniști, ca Nicolae Betea, Anton Rațiu, Mihail Levente, Ștefan Popescu și alții.)Revista 22

Carieră Mănescu a fost membru al Partidului Comunist Român din 1936. După 23 august 1944, Mănescu a avut funcții în Partidul Comunist și în instituțiile de stat. A fost adjunct al ministrului Apărării Naționale, cu gradul de locotenent-colonel (1948-1955), comandant al Casei Centrale a Armatei (1952) și șef al Direcției Superioare Politice a Armatei (1959). A fost înaintat pe 2 octombrie 1952 la gradul de general-maior (cu o stea).Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 362 din 1 octombrie 1952 pentru înaintarea în grad a unor ofițeri generali și ofițeri superiori, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 3, 6 octombrie 1952, pp. 58–59. Între 1955 și 1960 a fost vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării.

În 1960, Corneliu Mănescu a devenit director al departamentului politic din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. La 10 octombrie 1960 este numit ambasador în Ungaria (până la 30 mai 1961), după care devine ministru de externe (1961-1972), vicepreședinte al Frontului Unității Socialiste, președinte al Grupului Interparlamentar Român, ambasador în Franța (1977-1982).

În martie 1961, Mănescu era membru al cabinetului ca ministru de externe. A fost confirmat în funcție de Marea Adunare Națională. În acel moment era la cel de al doilea mandat legislativ.

Mănescu a fost cel care a condus delegațiile române la toate sesiunile Adunării Generale a Națiunilor Unite, începând cu cea de-a 16-a sesiune din 1961. A fost șef al delegației române din 1962, la comitetul celor 18 națiuni însărcinat cu dezarmarea și la alte conferințe internaționale.

La 19 septembrie 1967 a fost ales președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost prima dată când un reprezentant al unei țări socialiste era ales în această funcție. A deținut funcția până la data de 23 septembrie 1968

Cel de-al IX-lea congres al PCR din 1965 l-a ales membru al Comitetului Central. A fost membru al CC al PCR (1965-1980).

În 1989 a fost unul din semnatarii „scrisorii celor șase” în care unii dintre foștii lideri comuniști îl criticau pe Nicolae Ceaușescu. În timpul revoluției române din 1989 atât la TimișoaraMarilena Viorica Țariuc, Frontul Democratic Român, în: Lorin Fortuna (coordonator), Rolul Frontului Democratic Român în cadrul revoluției române din decembrie 1989, editura Artpress, Timișoara, 2007, ISBN 978-973-108-040-6, p. 40, cât și la București s-a vorbit despre el ca despre un posibil succesor al lui Ceaușescu. La 22 decembrie 1989 a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale.

Familia S-a căsătorit în 1950 cu Doina Dobrescu, căreia Mănescu îi plăcea să-i spună „Dana”. Câteva luni mai târziu se năștea fiica lor, Alexandra.

Distincții Ordinul „23 August” clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru contribuție activă la întărirea regimului democrat-popular”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 192. Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru merite în activitatea de partid și întărirea regimului democrat-popular”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 415. 20px Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a II-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 91. Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Partidului Comunist din România, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 339 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 158. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 622.

Referințe

Legături externe Corneliu Mănescu, în domiciliu obligatoriu la Chitila, 20 mai 2009, Lavinia Betea, Jurnalul Național Corneliu Mănescu – în "vizorul" ambasadelor și al Securității, 26 februarie 2009, Lavinia Betea, Jurnalul Național

Categorie:Nașteri în 1916 Categorie:Nașteri pe 6 februarie Categorie:Decese în 2000 Categorie:Decese pe 26 iunie Categorie:Absolvenți ai Liceului Sfinții Petru și Pavel Categorie:Ambasadori ai României în Franța Categorie:Ambasadori ai României la Organizația Națiunilor Unite Categorie:Ambasadori ai României în Ungaria Categorie:Decese în București Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională Categorie:Diplomați români Categorie:Directori și administratori ai sportului din România Categorie:Disidenți comuniști români Categorie:Generali români din secolul al XX-lea Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român Categorie:Membri ai CPUN Categorie:Membri ai Frontului Salvării Naționale Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român Categorie:Miniștri de externe ai României Categorie:Participanți la Revoluția Română din 1989 Categorie:Ploieșteni Categorie:Președinți ai Adunării Generale a Națiunilor Unite Categorie:Președinți ai Federației Române de Fotbal Categorie:Senatori români 1990-1992 Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August Categorie:Decorați cu Ordinul Tudor Vladimirescu