Pădurea Băxani este o rezervație naturală silvică în raioanele Drochia și Soroca, Republica Moldova. Este amplasată la nord de comuna Băxani; conform amplasamentului forestier se află în ocolul silvic Șolcani, Întreprinderea Silvică Soroca (parcelele 22A și 23A). Are o suprafață de 71 ha conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat sau 45 ha conform unei cercetări din 2008.
Caracteristici geografice Rezervația se întinde pe un platou de la care coboară versanți cu înclinație ușoară. Altitudinea variază între 320 m și 335 m. Solul este cenușiu de pădure.
Diversitate floristică Aria protejată este o suprafață de pădure atribuită la categoria ecosisteme forestiere de gorun, stejar pedunculat și fag. Este alcătuită din comunități forestiere.
Arbori Au fost identificate două arboreturi natural fundamentale de stejar pedunculat cu gorun. În parcela 22A, la altitudinea de 335 m, proporția stejarului este de 70%. În 2008, copacii aveau vârsta de 80 de ani, productivitatea mijlocie (203 m3/ha). Se întâlnesc exemplare solitare de tei (Tilia tomentosa, Tilia cordata), cireș (Cerasus avium) și plop tremurător (Populus tremula). În parcela 23A, la altitudinea de 330 m și pe un platou cu expoziție sudică și sud-vestică, proporția stejarului este la fel de 70%, alte specii fiind gorunul, cireșul și teiul.
În total, au fost documentate 6 specii de arbori:
Cerasus avium Populus tremula Quercus petraea Quercus robur Tilia cordata Tilia tomentosa
În 2008, exista un număr semnificativ de puieți de cireș variind de la 1 m la 5 m înălțime. Puiet de stejar și gorun a fost semnalat în poieni și alte locuri cu puțină umbră.
Arbuști Stratul de arbuști este format din 6 specii:
Crataegus monogyna Euonymus europaea Prunus spinosa Salix caprea Sambucus nigra Staphyllea pinnata
Stratul de arbuști este bine dezvoltat datorită chiciurii din noiembrie 2000, care a afectat coroanele copacilor. La marginea pădurii sunt formate desișuri de porumbar (Prunus spinosa).
Ierburi Cele 60 de specii de plante ierboase care populează rezervația sunt:
Achillea collina Aegopodium podagraria Agrimonia eupatoria Arctium lapa Artemisia austriaca Asparagus officinalis Asparagus tenuifolia Astragalus officinalis Ballota nigra Campanula persicifolia Centaurea difusa Chelidonium majus Cichorium inthibus Clematis integrifolia Consolida regalis Convallaria majalis Corydalis solida Dactylis glomerata Daucus carota Elytrigia repens Erygeron canadensis Falcaria sioides Festuca valessiaca Filipendula ulmaria Fragaria vesca Galega officinalis Galium aparine Geranium robertiani Geum urbanum Heracleum sibiricum Knautia arvensis Lapsana comunis Lathyrus niger Leonurus cardiaca Lotus corniculatus Melampyrum nemorosum Phlomis tuberosus Plantago lanceolata Poa angustifolia Poa nemoralis Potentilla impolita Pulmonaria molis Pyretrum corymbosum Ranunculus sp. Rubus caesius Salvia pratense Sambucus ebulus Scilla bifolia Scrophularia nodosa Sedum maximum Stachis recta Tanacetum vulgare Thymus marschalianus Tragopogon dubius Trifolium montanum Urtica dioica Valeriana officinalis Veronica austriaca Vicia dumetorum Vicia villosa
Primele înfloresc vioreaua (Scilla bifolia), brebenelul (Corydalis solida) și grâușorul (Ficaria verna), dar abundența lor este neînsemnată. Sunt urmate de lăcrimioară (Convallaria majalis) și sugel (Lamium purpureum). Speciile Geum urbanum și Pulmonaria molis își păstrează frunzele în timpul iernii.
Ca și în cazul arbuștilor, chiciura din 2000 a provocat extinderea stratului ierbos, mai ales a speciilor Urtica dioica și Ballota nigra.
Patru specii din cele enumerate sunt considerate plante rare: clocotișul (Staphylea pinnata), sparanghelul (Asparagus tenuifolius), lăcrimioara (Convallaria majalis) și clocoțelul (Clematis integrifolia).
Diversitate fitocenotică Comunitățile vegetale din aria protejată au fost atribuite la asociația Quercetum robori-petraeae, Borza (1928), 1959.
Statut de protecție Rezervația naturală Băxani este o suprafață de reprezentativă de pădure de gorun (Quercus petraea) și stejar pedunculat (Quercus robur), caracteristică pentru pădurile din Centrul Moldovei. După compoziția floristică și peisagistică, este considerată o suprafață de pădure valoroasă. Genofondul este constituit din 72 de specii de plante vasculare, dintre care patru sunt specii rare.
Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Deținătorul funciar este, conform Legii din 1998, Gospodăria Silvică de Stat Soroca.
80% din arbori, mai ales cei din parcela superioară, au fost afectați de chiciură în noiembrie 2000. Regenerarea naturală a gorunului și stejarului este posibilă, dar nu a fost încurajată prin gestionare silvică. Aria protejată suferă de impactul antropic: este străbătută de drumuri și cărări, este tratată drept loc de picnic, inclusiv cu urme de rug și deșeuri, iar în unele locuri a fost distrus covorul vegetal.
Pentru optimizarea conservării diversității vegetale, specialiștii recomandă organizarea unor zone de agrement dedicate. De asemenea, sunt necesare demersuri de reconstrucție ecologică a arboretelor folosind puietul deja existent în subarboret.
Note
Bibliografie
Pădurea Băxani Categorie:Raionul Drochia Categorie:Raionul Soroca