Pasul Ciucea sau Pasul Craiului (, ) este o trecătoare din Carpații Occidentali RomâneștiRomânia – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0 localizată la o altitudine de 582 m De Birgitta Gabriela Hannover Moser; Siebenbürgen: Rund um Kronstadt, Schäßburg und Hermannstadt; Trescher Verlag; Berlin; 2015; ISBN-978-3-89794-314-8; p.22; accesat la 3 iunie 2018 și situată la limita dintre județele Bihor – aflat la vest și Cluj – situat la est. Este delimitat de Munții Pădurea Craiului – aflați la sud-vest și Munții Plopiș (Șes) – aflați la nord-est.
Repere geografice
Trecătoarea se află situată între localitățile Cornițel din județul Bihor – aflată la vest și Bucea din județul Cluj – aflată la est, unind văile Borodului și Crișului Repede.Bordea, Sever; Munții Pădurea Craiului. Colecția Munții noștri Nr. 19; Ed. pentru Turism; București; 1978; - împreună cu Harta; accesat la 05 iunie 2018 La sud-vest de trecătoare se găsește dealul Craiului (614 m), iar la nord-est de aceasta vârful Măgura Mare (918 m). Din punct de vedere al tipului geomorfologic, pasul este de captare.Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Grigore Posea. Ediția a II-a – București, Editura Fundației România de Mâine, 2005, ISBN 973-725-213-6; p.88 Alte pasuri din apropiere sunt: Osteana la nord-est, Plopiș la nord-vest și Vârtop la sud.
Actual în trecătoare se găsesc construite moteluri în stilul anilor 70, precum și cafenele pentru conducătorii auto. Mallows, Lucy; Transylvania–The Bradt Travel Guide; The Globe Pequot Press; USA; 2008; ISBN 978-1-84162-230-9; pp. 3, 252-253; accesat la 05 iunie 2018
Rol
Pasul reprezintă un punct de trecere situat, între Depresiunea Vad-Borod, și Depresiunea Ciucea-Negreni,Csaba, Horváth; Studiul lacurilor de acumulare din bazinul superior al Crișului Repede; Casa Cărții de Știință; Cluj-Napoca; 2008; ISBN 978-973-133-419-6; p. 37; accesat la 05 iunie 2018, respectiv între Transilvania propriu-zisă și Crișana. Șoseaua care traversează pasul, DN1, face legatura între localitățiile Oradea și Cluj alături de magistrala CFR 300.
În sens istoric și cultural, a reprezentat una dintre trecătorile majore prin care se realiza accesul în Transilvania [Evul Mediu|medievală]]. Timp de secole, a fost astfel cea mai folosită rută de trecere dintre Marea Câmpie Ungară și bazinul Transilvaniei Battishill Yolland, Arthur & ; Agorasztó, Tivadar & Fodor, Louis; View of Trianon's Hungary; „Turul” association; 1928; p. 283; accesat la 6 iunie 2018 (provincie „de dincolo de Pasul Regelui”, a Imperiului Habsburgic). Karády, Viktor & Nagy, Péter Tibor; Educational Inequalities and Denominations, 1910, Volume 3 Database for Transylvania; John Wesley Publisher; Budapest; 2009; ISBN 978-963-9744-22-6; p. 10; accesat la 6 iunie 2018 Datorită faptului că primăvara Crișul Repede adesea inunda șoseaua situată de-a lungul văii, în anul 1780 a fost construit un nou drum care urca din Bucea. Împăratul Iosif al II-lea l-a traversat înainte de a prelua complet puterea în 1780, astfel că noua șosea a fost asociată cu numele său.
Constituie în același timp o graniță dialectală în ce privește limba maghiară, separând populația care vorbește dialectul „de dincolo de Pasul Craiului" – altul decât dialectul secuiesc, ca urmare a conviețuirii prelungite cu etnicii români și a bilingvismului istoric.Vilmos, Keszeg; Câmpia Transilvaniei; 6 decembrie 2010; Enciclopedia Maghiară din România; accesat la 05 iunie 2018
Oportunități turistice Trecătoarea în sine nu prea are calități potrivite care să merite o fotogrfie, în schimb din vârful muntelui se deschid perspective frumoase spre ținutul Bihorului și spre dealurile transilvănene.
În apropiere există următoarele obiective:Harta turistică a Județului Bihor; bihorinimagini.ro; accesat la 8 iunie 2018 Bisericile de lemn din Bezena, din Valea Crișului și Luncșoara, precum și biserica din zid din Vadu Crișului Cascada Boiului, Calcarele cu hippuriți din Valea Crișului, Locul fosilifer de la Cornițel, Peștera cu Apă din Valea Leșului, Valea Iadei cu Syringa josichaea, Peștera Bătrânului, Peștera Izbândiș Rezervațiile naturale Peștera Vântului, Peștera Unguru Mare, Defileul Crișului Repede (cu peșterile sale – printre care cea de la Vadu Crișului, cu Tăul fără fund, cu punctul de belvedere și cu Peretele zânelor). Castelul de vânătoare Zichy
Note
Vezi și Lupta de la Ciucea (16-29 ianuarie 1919) Ofensiva Armatei României din aprilie 1919
Legături externe Trasee turistice montane in Bihor; bihorinimagini.ro; accesat la 8 iunie 2018
Ciucea Categorie:Munții Apuseni