Iugoslavia a participat la Concursul Muzical Eurovision de 27 de ori, debutând la ediția din 1961 și apărând în fiecare an până în 1992, mai puțin în perioada 1977–1980 și în 1985. Participarea Iugoslaviei la Eurovision a fost asigurată de radiodifuzorul Jugoslavenska radiotelevizija (JRT), care, în general, alegea reprezentanții țării printr-o finală națională. Iugoslavia a câștigat ediția din 1989 și a organizat-o pe cea din 1990.

Prima reprezentație a Iugoslaviei, „Neke davne zvezde” a Ljiljanei Petrović, s-a clasat pe locul 8, în 1961. La ediția din 1962, „Ne pali svetla u sumrak” a Lolei Novaković a obținut locul 4 — prima clasare în top 5 a țării. Performanța a fost egalată în 1983 de „Džuli”, în interpretarea lui Danijel, și în 1987, de „Ja sam za ples” a formației Novi Fosili. În 1989, țara și-a obținut singura victorie în concurs, cu piesa „Rock Me” a formației Riva.

După destrămarea țării, statele sale succesoare au participat separat.

Istoric 1961–1991: Republica Socialistă Federativă Iugoslavia thumb|right|Vice Vukov interpretând „Čežnja” la Napoli (1965)

Jugoslavenska radiotelevizija (JRT) a fost membru fondator al Uniunii Europene de Radio-Televiziune (EBU) în 1950, astfel că Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost eligibilă să participe la Concursul Muzical Eurovision încă de la ediția inaugurală din 1956. Totuși, țara nu a difuzat concursul și nici nu și-a făcut debutul până în 1961.

Prima serie de participări ale Iugoslaviei a avut loc între 1961 și 1976, fiind, în mare parte, lipsită de succes, cu o singură clasare în primii cinci — locul 4 în 1962 — și 10 clasări în afara primilor 10. La 4 iulie 1976, JRT și-a anunțat retragerea de la edițiile viitoare, pe fondul rezultatelor slabe. Totuși, în 1978, radiodifuzorul a lansat un sondaj către cititorii revistelor sale RTV regionale, în care punea problema unei reveniri a țării în concurs. Peste 100.000 de persoane au votat pro, față de puțin peste 2.000 contra. Cu toate acestea, țara a lipsit de la Eurovision și în 1979, fiindcă atât JRT, cât și televiziunile subnaționale înglobate de acesta s-au pronunțat unanim împotriva unei participări la Ierusalim — orașul-gazdă al acelei ediții — justificând că Iugoslavia și Israelul nu întrețineau relații diplomatice și, mai mult, considerând Ierusalimul un oraș ocupat ilegal. În plus, JRT nici nu a transmis acea ediție, deși le preluase pe cele din 1977 și 1978. Din motive necunoscute, situația s-a menținut și în 1980.

JRT a revenit la Eurovision în 1981, participând mai mulți ani la rând, cu excepția unei singure retrageri în 1985, din cauza suprapunerii concursului cu o sărbătoare națională. Iugoslavia a obținut rezultate mai bune în această perioadă, primind un loc 6, două locuri 4 și un loc I în decurs de un deceniu. Din moment ce Iugoslavia a câștigat ediția din 1989 cu piesa „Rock Me” a formației Riva, propusă de radiodifuzorul croat RTV Zagreb, ediția din 1990 a fost organizată de către acesta la Zagreb, în numele JRT. Țara a participat pentru ultima dată la concurs în 1991.

1992: Republica Federală Iugoslavia Republica Socialistă Federativă Iugoslavia s-a destrămat la începutul anilor 1990. Astfel, în 1991, republicile constituente Croația, Slovenia și Macedonia și-au declarat secesiunea, radiodifuzorii publici ai acestora retrăgându-se inclusiv din selecția națională iugoslavă din 1992, în timp ce conducerile din Muntenegru și din Serbia au convenit să mențină o alianță strânsă. Deși și republica Bosnia și Herțegovina a părăsit federația la 1 martie 1992, la finala națională din 28 martie au participat și câțiva artiști propuși de RTV Sarajevo, pe lângă cei sârbi și muntenegreni. Extra Nena (Snežana Berić) din Serbia a câștigat selecția cu piesa „Ljubim te pesmama”, însă a reprezentat la Eurovision un stat complet nou — Republica Federală Iugoslavia — format în aprilie, concursul având loc în mai.

La doar câteva săptămâni după concurs, Republicii Federale Iugoslavia i s-a interzis să mai participe la Eurovision, pe fondul unui pachet de sancțiuni impus de ONU în timpul Războaielor Iugoslave. În ciuda sancțiunilor, concursul a fost transmis în continuare în Iugoslavia, mai puțin în 1999, după ce NATO a bombardat sediul radiodifuzorului sârb RTS.

State succesoare

Fostele stații JRT subnaționale RTV Sarajevo (RS Bosnia și Herțegovina), RTV Zagreb (RS Croația), RTV Skopje (RS Macedonia) și RTV Ljubljana (RS Slovenia) au devenit RTVBiH, HRT, MRT și RTVSLO, respectiv, în noile țări independente apărute în urma destrămării Iugoslaviei, accedând la EBU pe cont propriu la 1 ianuarie 1993. Bosnia și Herțegovina, Croația și Slovenia și-au făcut debutul la ediția din 1993, în timp ce Macedonia a debutat în 1998, după ce în 1996 nu a trecut de runda de calificare.

Fostele stații RTV Titograd, din RS Muntenegru, și RTV Beograd și RTV Novi Sad, din RS Serbia, au format Udruženje javnih radija i televizija (UJRT), serviciul public de televiziune al RF Iugoslavia, care a aderat la EBU în 2001, după ridicarea sancțiunilor. După reformarea țării drept Uniunea Statală Serbia și Muntenegru în 2003, UJRT și-a făcut debutul la ediția din 2004 a concursului.

Participări 27 de piese au reprezentat Iugoslavia la Concursul Muzical Eurovision — 26 din epoca Republicii Socialiste și una din epoca Republicii Federale. Dintre cele 26, 22 au fost cântate în sârbocroată și 4 în slovenă. Nicio piesă din Macedonia sau din Kosovo nu a fost selectată vreodată pentru concurs, ilustrând o marginalizare culturală a celor mai sărace părți ale țării.

An Oraș-gazdă Artist Titlu Loc Puncte 1961 Cannes Ljiljana Petrović Neke davne zvezde (Неке давне звезде) 8 9 1962 Luxemburg Lola Novaković Ne pali svetla u sumrak(Не пали светла у сумрак) 4 10 1963 Londra Vice Vukov Brodovi 11 3 1964 Copenhaga Sabahudin Kurt Život je sklopio krug 13 0 1965 Napoli Vice Vukov Čežnja 12 2 1966 Luxemburg Berta Ambrož Brez besed 7 9 1967 Viena Lado Leskovar Vse rože sveta 8 7 1968 Londra Luči Kapurso & Hamo Hajdarhodžić Jedan dan 7 8 1969 Madrid Ivan & 3M Pozdrav svijetu 13 5 1970 Amsterdam Eva Sršen Pridi, dala ti bom cvet 11 4 1971 Dublin Kićo Slabinac Tvoj dječak je tužan 14 68 1972 Edinburgh Tereza Kesovija Muzika i ti 9 87 1973 Luxemburg Zdravko Čolić Gori vatra 15 65 1974 Brighton Korni Grupa Moja generacija (Моја генерaција) 12 6 1975 Stockholm Pepel in Kri Dan ljubezni 13 22 1976 Haga Ambasadori Ne mogu skriti svoj bol 17 10 1981 Dublin Vajta Leila 15 35 1982 Harrogate Aska Halo Halo (Хало Хало) 14 21 1983 München Daniel Džuli 4 125 1984 Luxemburg Vlado & Isolda Ciao, amore 18 26 1986 Bergen Doris Dragović Željo moja 11 49 1987 Bruxelles Novi Fosili Ja sam za ples 4 92 1988 Dublin Srebrna Krila Mangup 6 87 1989 Lausanne Riva Rock Me 1 137 1990 Zagreb Tajči Hajde da ludujemo 7 81 1991 Roma Bebi Dol Brazil (Вразил) 21 1 1992 Malmö Extra Nena Ljubim te pesmama (Љубим те песмама) 13 44

Organizări An Oraș Locație Prezentatori 1990 Zagreb Koncertna dvorana Vatroslav Lisinski Helga Vlahović si Oliver Mlakar

Note

Referințe

Categorie:Țări în Concursul Muzical Eurovision