Russula nauseosa (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838),Index Fungorum denumită în popor vinețica țapului,Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 524, ISBN 978-606-12-1535-5 Denumire RO este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe aproape orișice sol, și pe cel azotic, crescând izolată sau în grupuri mai mici, prin păduri de conifere și mixte sub molizi, și brazi. Buretele apare destul de des, de la câmpie la munte, din iunie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 384-385 ISBN 3-405-12116-7Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 62-63, ISBN 978-3-440-13447-4

Descriere thumb|left|180px|Bres.: Russula nauseosa Pălăria: este o vinețică mai mică cu un diametru de aproximativ 3-7 cm, inițial semisferică cu marginea răsfrântă spre picior, apoi boltită, aplatizând la maturitate din ce în ce mai mult și dezvoltând cu timpul o pâlnie în centru. Cuticula care poate fi cojită, este netedă spre margine mată, dar în mijloc lucioasă, la umezeală lipicioasă, prezintă caneluri radiale bine vizibile la periferie. Coloritul pălăriei diferă tare, el poate fi gălbui, ocru, verzui, roșiatic, lila, violet, în centru mereu mai închis, brun-măsliniu. Lamelele: ele stau destul de distanțate, sunt rotunjit-bombate precum aderate la picior. Coloritul este în tinerețe crem, apoi galben viu și în vârstă de un ocru murdar. Piciorul: are o înălțime de 3-7 cm și o lățime de 0,6-1,2 cm, fiind cilindric cu baza ușor îngroșată, fragil, în tinerețe plin, la maturitate complet împăiat, căpătând alveole și devenind spongios. Tija este albă, cu nuanțe de ocru spre bază și fin striată, la bătrânețe reticulată gri. Carnea: este albă, sfărâmicioasă, cu un miros aproape imperceptibil, frecată între degete ușor de hering, și cu gust plăcut, câteodată chiar ceva iutișor. Caracteristici microscopice: are spori cu o mărime 7,2–9,7 × 6,1–7,9 microni, rotunjori, cu negi țepoși de o lungime până la 1,2 microni, pulberea lor fiind galben-ocru. Basidiile în formă de măciucă poartă 4 spori și măsoară 35–50 × 11–15 microni.Fred Kränzlin: „Pilze der Schweiz”, vol. 6 – Russulaceae, Editura „Verlag Mykologia”, Lucerna 2005, p. 209, ISBN 3-85604-060-9 Reacții chimice: Carnea pălăriei se colorează cu guaiacol albastru-verzui, cu fenol în roșu de vin și cu sulfat de fier roz deschis.

Confuzii Vinețica galbenă poate fi confundată cu alte soiuri ale genului, cum sunt de exemplu Russula amoena,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 396-397, ISBN 88-85013-25-2 Russula amoenicolor,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 398-399, ISBN 88-85013-25-2 Russula atropurpurea,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 350-351, ISBN 3-405-12124-8 Russula cyanoxantha,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 368-369, ISBN 3-405-11774-7 Russula griseaBruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 398-399, ISBN 3-405-12116-7 Russula heterophylla,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 406-407, ISBN 88-85013-25-2Russula integra,Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 42-43, ISBN 978-3-8427-0483-1 Russula ionochlora,Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 58-59, ISBN 978-3-440-13447-4 Russula nigricans,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 392-393, ISBN 3-405-12116-7 Russula olivacea,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 398-399, ISBN 3-405-11774-7 Russula parazurea,Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 392-393, ISBN 88-85013-37-6 Russula puellaris,Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 408-409, ISBN 978-3-440-14530-2 Russula.raoultii (otrăvitoare, iute și amară)Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 360-361, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) Russula stenotricha,I funghi dal vero, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 434-435, ISBN 88-85013-46-5 Russula versicolor (destul de iute, în primul rând lamelele tinere), Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 517, ISBN 3-85502-0450 Russula violeipes,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 410-411, ISBN 3-405-12081-0 Russula virescensBruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 404-405, ISBN 3-405-11774-7 sau Russula xerampelina.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 394-395, ISBN 3-405-11774-7

Ciuperci asemănătoare

Valorificare Vinețica galbenă nu este astfel de gustoasă ca Russula cyanoxantha (vinețica porumbeilor). Ea este comestibilă cât ciuperca este tânără și cu carnea albă. Se recomandă pregătirea ei în combinație cu alte ciuperci de pădure, după îndepărtarea (posibilă) a lamelelor destul de iute. Ciuperca se poate usca, mai departe se potrivește pentru conservarea în oțet sau ulei.Fritz Martin Engel, Fred Timber: „Pilze: kennen – sammeln – kochen”, Editura Südwest, München 1969, p. 172-173

Pentru genul Russula (ca și pentru soiurile Lactarius și Lactifluus) contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați.J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 196, ISBN 3-405-11568-2Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 77-78, ISBN 3-453-40334-7

Note

Bibliografie (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4 Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. X, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1929 Bruno Cetto, volumele 1-7, vezi note Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8 Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1 J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, ISBN 3-405-11568-2 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2 Gustav Lindau, Eberhard Ulbrich: „Die höheren Pilze, Basidiomycetes, mit Ausschluss der Brand- und Rostpilze”, Editura J. Springer, Berlin 1928 Meinhard Michael Moser: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe

Russula naseosa, film, culori

Categorie:Russula Categorie:Micoriză Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:1801 în știință