thumb|250px|Anomaliile globale de temperatură pentru anul 2015 comparativ cu baza de referință din 1951-1980. 2015 a fost cel mai cald an din înregistrările NASA/NOAA, care încep în 1880. De atunci a fost depășit de anul 2016 (NASA/NOAA, 20 ianuarie 2016).
Prin schimbări climatice se înțeleg astăzi atât încălzirea globală, adică creșterea continuă a temperaturii medii globale, cât și efectele mai largi ale acesteia asupra sistemului climatic al Pământului. Într-un sens mai larg, termenul include și schimbările de lungă durată petrecute de-a lungul timpului în clima Pământului. Creșterea actuală a temperaturilor globale este provocată de activitățile umane, în special de arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaz natural) de la Revoluția industrială încoace.: „The indicators show that, for the 2014–2023 decade average, observed warming was 1.19 [1.06 to 1.30] °C, of which 1.19 [1.0 to 1.4] °C was human-induced.” Arderea combustibililor fosili, defrișările și unele practici agricole și industriale eliberează gaze cu efect de seră. Aceste gaze absorb o parte din căldura pe care Pământul o radiază după ce se încălzește de la lumina soarelui, ceea ce încălzește atmosfera joasă. Atmosfera Pământului conține acum cu circa 50% mai mult dioxid de carbon, principalul gaz care determină încălzirea globală, decât la sfârșitul erei preindustriale, atingând niveluri neîntâlnite de milioane de ani.: „Concentrations of , methane (), and nitrous oxide () have increased to levels unprecedented in at least 800,000 years, and there is high confidence that current concentrations have not been experienced for at least 2 million years.”
Schimbările climatice au un impact tot mai mare asupra mediului. Valurile de căldură și incendiile de vegetație devin tot mai frecvente.* : „Observed increases in areas burned by wildfires have been attributed to human-induced climate change in some regions (medium to high confidence)” Încălzirea amplificată în Arctica a contribuit la dezghețarea permafrostului, la retragerea ghețarilor și la declinul gheții marine.: „Over the last decades, global warming has led to widespread shrinking of the cryosphere, with mass loss from ice sheets and glaciers (very high confidence), reductions in snow cover (high confidence) and Arctic sea ice extent and thickness (very high confidence), and increased permafrost temperature (very high confidence).” Temperaturile mai ridicate provoacă și furtuni mai intense, secete și alte fenomene meteorologice extreme. Schimbările rapide ale mediului din zonele montane, din recifele de corali și din Arctica obligă multe specii să se relocheze sau să dispară. Chiar dacă eforturile de a limita încălzirea viitoare vor reuși, unele efecte vor continua vreme de secole. Printre acestea se numără încălzirea oceanelor, acidifierea oceanelor și creșterea nivelului mării.: „Sustained net zero anthropogenic emissions of and declining net anthropogenic non- radiative forcing over a multi-decade period would halt anthropogenic global warming over that period, although it would not halt sea level rise or many other aspects of climate system adjustment.”
Schimbările climatice amenință oamenii prin inundații mai frecvente, căldură extremă, lipsa tot mai mare de hrană și apă, mai multe boli și pierderi economice. Migrația umană și conflictele pot fi, de asemenea, o consecință.*
Organizația Mondială a Sănătății consideră schimbările climatice una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale în secolul al XXI-lea. Societățile și ecosistemele se vor confrunta cu riscuri mai grave dacă nu se acționează pentru a limita încălzirea. Adaptarea la schimbările climatice prin măsuri precum controlul inundațiilor sau culturile rezistente la secetă reduce parțial riscurile, deși unele limite ale adaptării au fost deja atinse.*
: „Effectiveness15 of adaptation in reducing climate risks16 is documented for specific contexts, sectors and regions (high confidence) ... Soft limits to adaptation are currently being experienced by small-scale farmers and households along some low-lying coastal areas (medium confidence) resulting from financial, governance, institutional and policy constraints (high confidence). Some tropical, coastal, polar and mountain ecosystems have reached hard adaptation limits (high confidence). Adaptation does not prevent all losses and damages, even with effective adaptation and before reaching soft and hard limits (high confidence).” Comunitățile sărace sunt responsabile de o mică parte din emisiile globale, dar au cea mai redusă capacitate de a se adapta și sunt cele mai vulnerabile.
Multe efecte ale schimbărilor climatice au fost observate în primele decenii ale secolului al XXI-lea, anul 2024 fiind cel mai cald din istoria măsurătorilor, cu + față de începutul monitorizării regulate în 1850. O încălzire suplimentară va agrava aceste efecte și poate declanșa puncte de basculare, cum ar fi topirea întregii calote glaciare a Groenlandei. Prin Acordul de la Paris din 2015, statele au convenit împreună să mențină încălzirea „mult sub 2°C”. Totuși, cu angajamentele asumate în cadrul acordului, încălzirea globală ar ajunge oricum la circa până la sfârșitul secolului.: „The full implementation and continuation of the level of mitigation effort implied by unconditional or conditional NDC scenarios lower these projections to 2.8 °C (range: 1.9–3.7) and 2.6 °C (range: 1.9–3.6), respectively. All with at least a 66 per cent chance.”
La nivel mondial există un sprijin larg pentru acțiune climatică, iar majoritatea țărilor își propun să înceteze emisiile de dioxid de carbon.: „As at 1 June 2024, 101 parties representing 107 countries and covering approximately 82 per cent of global GHG emissions had adopted net-zero pledges either in law (28 parties), in a policy document such as an NDC or a long-term strategy (56 parties), or in an announcement by a high-level government official (17 parties).” Combustibilii fosili pot fi eliminați treptat prin oprirea subvențiilor, prin conservarea energiei și prin trecerea la surse de energie care nu produc poluare semnificativă cu carbon. Printre aceste surse se numără energia eoliană, solară, hidraulică și nucleară.*
Electricitatea produsă curat poate înlocui combustibilii fosili în transport, la încălzirea clădirilor și în procesele industriale.: „Stringent emissions reductions at the level required for 2°C or 1.5°C are achieved through the increased electrification of buildings, transport, and industry, consequently all pathways entail increased electricity generation (high confidence).” Carbonul poate fi și extras din atmosferă, de exemplu prin extinderea suprafeței împădurite și prin metode agricole care stochează carbon în sol.*
Terminologie Înainte de anii 1980 nu era clar dacă efectul de încălzire al creșterii gazelor cu efect de seră era mai puternic decât efectul de răcire al particulelor din aer provenite din poluare. În acea perioadă, oamenii de știință foloseau termenul modificare climatică involuntară pentru a descrie impactul uman asupra climei.. În anii 1980 au devenit mai răspândiți termenii încălzire globală și schimbări climatice, adesea folosiți ca sinonime.: „'Climate change' and 'global warming' are often used interchangeably but have distinct meanings. ... Global warming refers to the upward temperature trend across the entire Earth since the early 20th century ... Climate change refers to a broad range of global phenomena ...[which] include the increased temperature trends described by global warming.”: „The terms global warming and climate change can be used interchangeably. Climate change is more accurate scientifically to describe the various effects of greenhouse gases on the world because it includes extreme weather, storms and changes in rainfall patterns, ocean acidification and sea level”. Din punct de vedere științific, încălzirea globală se referă doar la creșterea temperaturii medii globale la suprafață, în timp ce schimbările climatice descriu atât încălzirea globală, cât și efectele ei asupra sistemului climatic al Pământului, cum ar fi modificările precipitațiilor.
Termenul schimbări climatice poate fi folosit și mai larg, incluzând schimbările climei petrecute de-a lungul istoriei Pământului ca urmare a proceselor naturale.: „Climate change refers to a change in the state of the climate that can be identified (e.g., by using statistical tests) by changes in the mean and/or the variability of its properties and that persists for an extended period, typically decades or longer. Climate change may be due to natural internal processes or external forcings such as modulations of the solar cycles, volcanic eruptions and persistent anthropogenic changes in the composition of the atmosphere or in land use.” Termenul schimbări climatice antropice este uneori folosit pentru a descrie schimbările climatice rezultate din activitățile umane.
Încălzire globală, folosit încă din 1975, a devenit termenul mai popular după ce climatologul NASA James Hansen l-a folosit în mărturia sa din 1988 în fața Senatului SUA., „News reporters gave only a little attention ...”. Din anii 2000, folosirea termenului schimbări climatice a crescut.. Diverși oameni de știință, politicieni și mijloace de presă folosesc termenii criză climatică sau urgență climatică pentru a vorbi despre schimbările climatice și pot folosi termenul supraîncălzire globală în locul celui de încălzire globală.
Creșterea temperaturii globale
Temperaturile de dinaintea încălzirii globale actuale
miniatura|Reconstituire a temperaturii globale la suprafață din ultimii 2.000 de ani, folosind date indirecte din inelele arborilor, corali și carote de gheață, în albastru.. Datele observate direct sunt în roșu. De-a lungul ultimelor milioane de ani, clima a trecut prin cicluri de ere glaciare. Una dintre perioadele mai calde a fost ultimul interglaciar, acum circa 125.000 de ani, când temperaturile erau cu 0,5-1,5°C mai ridicate decât înainte de începutul încălzirii globale. În această perioadă, nivelul mării era cu 5-10 metri mai mare decât astăzi. Cel mai recent maxim glaciar, acum 20.000 de ani, a fost cu circa 5-7°C mai rece. În această perioadă, nivelul mării era cu peste mai scăzut decât astăzi.
Temperaturile s-au stabilizat în actuala perioadă interglaciară, care a început acum 11.700 de ani. Această perioadă a marcat și începutul agriculturii. Modelele istorice de încălzire și răcire, precum Perioada Caldă Medievală și Mica Eră Glaciară, nu au avut loc în același timp în regiuni diferite. Temperaturile ar fi putut atinge valori similare celor de la sfârșitul secolului al XX-lea doar într-un număr limitat de regiuni. Informațiile despre clima acelei perioade provin din indicatori climatici indirecți, precum arborii și carotele de gheață.: „This report adopts the 51-year reference period, 1850–1900 inclusive, assessed as an approximation of pre-industrial levels in AR5 ... Temperatures rose by 0.0 °C–0.2 °C from 1720–1800 to 1850–1900”
Încălzirea de la Revoluția industrială miniatura|În ultimele decenii, noile recorduri de temperatură ridicată le-au depășit considerabil pe cele de temperatură scăzută, pe o parte tot mai mare a suprafeței Pământului. (schimbați „202309” în URL pentru a vedea alți ani decât 2023 și alte luni decât 09=septembrie)