Acest glosar conține termeni din domeniul tehnicii și tehnologiei.
A abataj - operație de tăiere sau de extragere a unui minereu sau a unei roci dintr-un zăcământ; loc unde se execută această operație. abataj frontal - abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului. abatere - diferența dintre valoarea efectivă și valoarea limită admisă a unei mărimi. abaxial - care este situat în afara unui ax central. abrazare - prelucrare prin așchiere cu ajutorul unui abraziv. abraziune - roadere a unui corp ca urmare a frecării acestuia de un alt corp abraziv sau mai dur; vezi și abrazare. abraziv: - (corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare; - agent de curățare, de îndepărtare a unor depuneri de pe suprafața unui obiect. abrazor - unealtă alcătuită dintr-un material abraziv (natural sau artificial), folosită la prelucrarea prin așchiere. absorbitor: - care absoarbe lichide, vapori etc; sinonim: absorbant; - organ al unei instalații frigorifice în care se produce absorbția agentului frigorigen. accelerometru: - senzor care măsoră accelerația; - transductor electromecanic pentru verificarea structurilor vibrante. ac de aerisire - ac metalic cu ajutorul căruia se găuresc formele de turnătorie, pentru realizarea unor canale prin care se elimină gazele produse în formă în timpul turnării și aerul. acreție - proces de aglomerare a unor elemente. acționare - punere în mișcare a unor sisteme, a unor utilaje etc. acționare hidraulică - tehnologie care utilizează lichide pentru a transmite forță de la o sursă de energie către un dispozitiv de lucru pentru a realiza o mișcare mecanică. acvastat - termostat pentru limitarea temperaturii apei într-un cazan de încălzire. acvatubular - (despre cazane de abur) în care apa circulă prin țevi încălzite la exterior de agentul de încălzire.<ref> Cornel Ungureanu, generatoare de abur pentru instalații energetice, clasice și nucleare, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1977, p. 241</ref> adaos de prelucrare - cantitatea de material care trebuie eliminată prin prelucrare pentru a obține o piesă sau o componentă în forma și dimensiunile necesare. adaptor - dispozitiv care permite conectarea a două piese cu mufe diferite. aderență (electro)statică - tendința obiectelor ușoare, cum ar fi praful, de a se lipi de alte suprafețe din cauza electricității statice. adeziv: - (despre materiale) care aderă, care se lipește strâns de ceva; - produs, natural sau sintetic, folosit la încleierea și lipirea a două suprafețe din același material sau din materiale diferite. admisie - fracțiune din cursa pistonului unei mașini de forță, efectuată în timpul intrării agentului motor în mașină. aeraj - împrospătare, distribuire a aerului curat într-o mină. aerator - mașină de lucru folosită în turnătorii pentru afânarea amestecului de formare; sinonim: afânător. aer condiționat: - aer din încăperi trecut printr-un sistem special de ventilație, pentru a păstra proprietățile sale fizice normale (temperatură, umiditate, grad de puritate etc); - aparat, sistem de ventilație a aerului din încăperi. aerlift: - metodă mecanizată de explorare a sondelor prin erupție artificială, țițeiul fiind împins la suprafață cu ajutorul aerului comprimat; - dispozitiv pentru ridicarea apei, bazat pe diferența de greutate specifică între apă și emulsia de aer din apă. afânător - vezi aerator. afinare: - proces de îndepărtare (prin precipitare, electroliză, oxidare, reducere, diluare etc.) a impurităților dintr-un metal sau dintr-un aliaj; - perioadă din cadrul procesului de elaborare a oțelului, în care se produce oxidarea elementelor însoțitoare (carbon, mangan etc.) și se îndepărtează oxizii rezultați. agent de flotare - substanță chimică utilizată în procesul de flotație pentru a spori flotabilitatea unor particule de minerale sau metale și a le separa de alte particule. aglomerator - instalație, mașină pentru aglomerarea minereurilor. ajutaj - dispozitiv cu formă precisă, care poate realiza o anumită curgere a unui gaz sau lichid. alamă - aliaj de cupru și zinc, maleabil, ductibil, de culoare galbenă-aurie, ușor de prelucrat, care are variate întrebuințări în industrie. alezaj - suprafață interioară, cilindrică sau conică, a unei piese metalice. alezare - operație de lărgire prin așchiere a interiorului cilindric sau conic al unei piese de metal. alitare - acoperire a suprafeței oțelului cu pulbere sau cu un aliaj de aluminiu, urmată de încălzire la temperatură înaltă; sinonime: aluminizare, calorizare. alnico - oțel aliat cu proprietăți magnetice bune, utilizat la fabricarea acelor magnetice. aluminizare - vezi alitare. aluvionare - procedeu de concentrare a minereurilor și cărbunilor, care constă în depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într-un jgheab orizontal, în ordinea greutății specifice a acestora. amalgamare - în industria minieră, extragerea aurului din minereuri prin combinarea acestora cu mercurul. ambutisare - prelucrare prin deformare plastică, la cald sau la rece, a unui semifabricat din tablă pentru a obține capace, cutii, farfurii. amorsare - inițierea funcționării unui aparat. amortizor: - dispozitiv folosit în diverse mașinării sau echipamente pentru a absorbi sau diminua șocurile sau oscilațiile unei structuri, prin transformarea energiei cinetice în alt tip de energie, de obicei termică; - dispozitiv folosit pentru a reduce intensitatea undelor sonore, prin absorbția sau disiparea energiei acustice; - (în hidraulică) dispozitiv care controlează viteza și mișcarea fluidului în circuite pentru a preveni șocurile sau fluctuațiile nedorite în presiune. - (în ) piesă elastică a cărei scop este de a amortizeze șocurile la care sunt supuși pivoții axelor balansierului. analizator - instrument care servește la determinări analitice. angrenaj - sistem de roți dințate cuplate, care transmit una alteia mișcarea de rotație. angrenaj conic - set de roți dințate conice care permit ca mișcarea să fie transmisă sub un unghi. angrenaj elicoidal - angrenaj la care roțile au dinții înclinați față de arbore, fiind astfel cuplați în orice moment și astfel transmisia este lină și fără zgomot. antifon - dispozitiv de protecție a urechilor împotriva zgomotelor. aparataj: - totalitate a aparatelor folosite într-un anumit domeniu de activitate; - termen general pentru a denumi aparatele accesorii ale diferitelor instalații, independent de scopul în care sînt folosite; vezi și aparatură. aparatură - totalitatea aparatelor, a sistemelor tehnice care asigură funcționarea, controlul și reglarea unei instalații, a unei mașini etc; vezi și aparataj. aplatizare - modificarea formei unui obiect, astfel încât să dobândească două fețe plane, paralele și relativ apropiate. apometru - aparat de înregistrare a cantității de apă care trece printr-o conductă într-un anumit interval de timp; sinonim: contor pentru apă. aprindere - inițierea arderii unui combustibil. aprinzător - dispozitiv special care produce aprinderea fitilului unei încărcături explozive. arbore - organ de mașină (de formă cilindrică), de obicei din oțel, care primește și transmite o mișcare prin rotația în jurul axei sale, solicitat mai ales la torsiune și încovoiere. arbore canelat - arbore care are pe suprafața exterioară șanțuri (caneluri) longitudinale. arbore motor - arbore care transmite mișcarea de rotație de la motor la sistemul antrenant. arc - organ metalic elastic al unei mașini sau al unui mecanism, care are proprietatea de a reveni la forma inițială după ce a fost supus unei solicitări; resort, organ metalic elastic. arici - unealtă, instrument pentru îndepărtarea crustei depuse pe pereții interiori ai unor canale (cu secțiune circulară), formată dintr-un cilindru central în care sînt înfipte neregulat tije de oțel. aripă: - nume dat unor obiecte, părți ale unor aparate etc. care au forma, funcțiunea sau poziția aripilor; - paletă a roții unei mori de apă. armătură: - totalitatea pieselor metalice ale unei instalații din țevi (sau conducte); - totalitatea aparatelor și dispozitivelor de control, comandă și siguranță ale unei instalații sau ale unei mașini. artefact - structură de origine artificială sau accidentală apărută în cursul observării sau al experimentării unui fenomen natural. articulație - cuplă mobilă care permite rotirea relativă a celor două elemente componente în jurul uneia sau a două axe ori în jurul unui punct. articulație cardanică - dispozitiv mecanic de asamblare prin articulare, pentru transmiterea mișcării circulare între doi arbori ce formează între ei un unghi oarecare; sinonim: cruce cardanică. aruncător de spumă - dispozitiv de stingere a incendiilor, care produce dioxid de carbon într-o masă de substanță spumoasă. asamblare - operație de reunire, de îmbinare într-o anumită ordine elementele unui sistem tehnic; de exemplu: asamblarea unui motor. asamblaj - asamblare; sistem format din două sau mai multe elemente tehnice îmbinate sau articulate. asanator - produs chimic, aparat electric care înlătură mirosurile urâte. ascensor - instalație (cabină sau platformă care se deplasează pe ghidaje fixe) pentru transportul pe verticală al persoanelor sau al materialelor (în clădirile cu mai multe etaje, în mine, între puncte de niveluri diferite ale unui oraș etc.). asigurare - împiedicare a desfacerii sau deplasării elementelor asamblate ale unui sistem tehnic. asimilare - introducerea de produse, tehnologii noi și altele asemenea în procesul de fabricație. asistență tehnică - serviciu de reparare a defecțiunilor unei mașini, instalații, ale unui aparat etc. furnizat clienților de un producător sau vânzător de bunuri de folosință îndelungată. aspirator - aparat pentru aspirarea fumului, a prafului, a gazelor etc.; (în alcătuirea pompelor) tub care aspiră lichide, gaze etc. aspirație - deplasare a unui fluid într-o conductă prin micșorarea presiunii aerului la capătul acesteia. așchie - bucată mică, subțire, de formă neregulată, care se desprinde (complet) sau care sare dintr-un material (metal, lemn, piatră etc) prin cioplire, prin spargere, la prelucrarea prin așchiere etc. așchiere - prelucrare a unui obiect prin înlăturarea surplusului de material sub formă de așchii. atac - gen de transmisie între mașina motoare și mașina de acționat sau între mașina generatoare și motorul acționat de ea. atelier - loc, încăpere, local amenajat, utilat cu uneltele sau cu mașinile necesare, în care se desfășoară o activitate meșteșugărească sau industrială. atenuator - dispozitiv montat în tuburile de ventilație, care comunică cu atmosfera și servește la micșorarea zgomotului. atex - material termoizolant și fonoizolant, fabricat din fibre de lemn. atomiz(at)or - mic recipient (cilindric) sau dispozitiv pentru pulverizarea fină a unui lichid, utilizat la vopsit, la dezinfectare etc. atramentare - (în metalurgie) tratament termochimic al pieselor de oțel, prin încălzire în baie cu soluție de fosfat de fier și de mangan. atriți(un)e - îndepărtare a particulelor de pe suprafața granulelor minerale prin frecare umedă; abraziune. audioprotector - dispozitiv care are rolul de a proteja urechile de zgomotele prea puternice. autoadeziv - (bandă) care este impregnată cu o substanță specială și care se lipește prin simplă apăsare, fără a fi nevoie să fie umezită; autocolant. autoaglutinare - proces prin care unii cărbuni pot fi brichetați, prin încălzire, în forme, fără lianți. autoamorsare - amorsare spontană a unei mașini sau a unei reacții, fără intervenția unui agent exterior. autoclavă: - recipient metalic, închis etanș, în care se produc procese fizice și chimice sub presiune, la temperaturi ridicate și care servește la efectuarea unor reacții, la sterilizări etc.; - capac care închide ermetic un recipient și se menține închis prin presiunea din interior.