dreapta|miniatura|150x150px|Logo Radura, utilizat pentru a indica faptul că un aliment a fost tratat prin iradiere (versiunea SUA) miniatura|Înstalație mobilă de iradiere a alimentelor utilizată în 1968; acesta era amplasată pe o remorcă, putând fi portată în diverse locuri Iradierea alimentelor este procesul de expunere a alimentelor și ambalajelor alimentare la radiații ionizante. Radiațiile ionizante (precum radiația gama, radiația X sau fasciculele de electroni) prezintă avantajul că energia poate fi transmisă fără contact direct între produsul alimetar și sursa de energie (radiații), eliminându-se astfel riscul contaminării radioactive.Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor)"Food Irradiation" Canadian Food Inspection Agency. 22 martie 2014. Radiațiile ionizante pot fi emise fie de către o substanță radioactivă, fie pot fi generate de către un câmp electric. Acest tratament este utilizat pentru a îmbunătăți siguranța alimentară prin prelungirea duratei de conservare a produsului și prin eliminarea riscului de toxiinfecție alimentară. Prin sterilizarea alimentelor se întârzie sau chiar elimină procese precum germinația sau maturarea (coacerea). În plus, procesul poate fi utilizat ca mijloc de control a populațiilor de insecte și dăunători invazivi. Percepția consumatorilor față de produsele alimentare tratate prin iradiere este mult mai negativă comparativ la cele prelucrate prin alte metode, în special pentru că există tendința de a considera astfel de produse fie radioactive, fie mutante.Conley, S.T., What do consumers think about irradiated foods, FSIS Food Safety Review (Fall 1992), 11-15 Cu toate acestea, cercetări independente realizate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor confirmă calitatea produselor alimentare tratate prin iradiere.Diehl, J.F., Safety of irradiated foods, Marcel Dekker, N.Y., 1995 (2. ed.)World Health Organization. Wholesomeness of irradiated food. Geneva, Technical Report Series No. 659, 1981World Health Organization. High-Dose Irradiation: Wholesomeness of Food Irradiated With Doses Above 10 kGy. Report of a Joint FAO/IAEA/WHO Study Group. Geneva, Switzerland: World Health Organization; 1999. WHO Technical Report Series No. 890World Health Organization. Safety and Nutritional Adequacy of Irradiated Food. Geneva, Switzerland: World Health Organization; 1994US Department of Health, and Human Services, Food, and Drug Administration Irradiation in the production, processing, and handling of food. Federal Register 1986; 51:13376-13399
Iradierea alimentelor este un proces utilizat în peste 60 de țări, aproximativ 500000 de tone fiind procesate anual prin iradiere. Normele utilizate pentru iradiere și gama alimentelor care pot fi iradiate diferă de la o țară la alta. De exemplu în Austria, Germania și alte țări din Uniunea Europeană, doar ierburile uscate, mirodeniile și condimentele pot fi iradiate și doar la anumite doze, în timp ce în Brazilia orice aliment poate fi iradiat, indiferent de doză.Food irradiation, Position of ADA, J Am Diet Assoc. 2000;100:246-253. retrieved 15 noiembrie 2007C.M. Deeley, M. Gao, R. Hunter, D.A.E. Ehlermann, The development of food irradiation in the Asia Pacific, the Americas and Europe; tutorial presented to the International Meeting on Radiation Processing, Kuala Lumpur, 2006. https://web.archive.org/web/20110726172416/http://www.iiaglobal.org/index.php?mact=News%2Ccntnt01%2Cdetail%2C0&cntnt01articleid=488&cntnt01detailtemplate=resourceCenter-publication-detail-template&cntnt01returnid=231&hl=en_US last visited 18 februarie 2010Kume, T. et al., Status of food irradiation in the world, Radiat.Phys.Chem. 78(2009), 222-226Farkas, J. et al., History and future of food irradiation, Trends Food Sci. Technol. 22 (2011), 121-126 În România aceste aspecte sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Sănătății și Familiei nr. 855/98/90 din 23 noiembrie 2001, Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 855 din 23 noiembrie 2001 și Ordinulul nr. 90 din 14 martie 2002 al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare privind aprobarea Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante.
Radurizarea este procesul de iradiere a alimentelor ce utilizează o doză de radiații ionizante suficientă pentru a spori capacitatea de stocare pe termen lung prin scădera substanțială a numărului de microorganisme de alterare viabile specifice. Doza necesară este cuprinsă în intervalul de 0,4–10 kGy.J.F. Diehl, Safety of Irradiated Foods, Marcel Dekker, 1995, p. 99
Utilizare Iradierea este utilizată pentru a reduce sau a elimina riscul de toxiinfecție alimentară, pentru a preveni sau încetini alterarea, maturarea sau germinarea produselor și ca tratament împotriva dăunătorilor. În funcție de doza de iradiere, dezvoltarea agenților patogeni (microorganisme, bacterii și virusuri) poate fi încetinită prin alterarea capabilității de reproducere; la doze mai ridicate, aceștia pot fi complet distruși. Iradierea nu poate readuce alimentele alterate la starea lor proaspătă: dacă astfel de alimente sunt procesate prin iradiere, procesele de alterare și maturare ulterioare sunt încetinite, dar toxinele nu vor fi distruse iar textura, culoarea sau gustul produselor alimentare nu vor fi recuperate. Referitor la bacterii, cele mai multe alimente sunt iradiate pentru a reduce semnificativ numărul de microbi activi și nu pentru a steriliza totalitatea microbilor din produs. Din acest punct de vedere, procesul este similar pasteurizării.
Iradierea este utilizată pentru a crea alimente sigure pentru persoane care prezintă risc ridicat de infecții, respectiv pentru condiționarea unor alimente care trebuiesc stocate pentru perioade de timp îndelungate sau pentru care nu sunt disponibile condiții de stocare proprice. Alimentele care pot tolera doze de radiații ridicate sunt astfel complet sterilizate. Acest proces este aplicat adesea pentru produse alimentare care constituie dieta astronauților sau a pacienților cu necesități speciale din spitale.
Iradierea este folosită și pentru a crea produse de raft stabile. Întrucât iradierea reduce populațiile de microorganisme de alterare și pentru că alimentele preambalate pot fi iradiate în acestă formă, ambalajul previne recontaminarea produsului final.
Iradierea este utilizată pentru a reduce pierderile după recoltare. Procesul reduce populațiile de microorganisme în alimente și poate încetini viteza cu care enzimele schimbă calitatea alimentelor și – prin urmare – încetinește alterarea și maturarea, inhibând încolțirea (de exemplu la cartofi, ceapă și usturoi).
Alimentele sunt de asemenea iradiate pentru a preveni răspândirea speciilor de dăunători prin intermediul comerțului cu fructe și legume proaspete, fie între granițele unei țări, fie la exportul către alte tări. Altfel, prin intermediul comerțului cu produse proaspete, diverși dăunători (precum insecte) ar putea fi transportați în noi habitate, ceea ce ar putea afecta în mod semnificativ atât producția agricolă cât și mediul înconjurător în potențialele noi habitate. „Iradierea fitosanitară” are rolul de sterilizare a eventualilor paraziți prin tratarea alimentelor cu doze reduse de radiații. În general, dozele mai mari necesare pentru a distruge dăunători precum insectele, acarieni, molii, fluturi, a căror prezență nu poate fi tolerată sau care afectează aspectul sau gustul produselor.Joint FAO/IAEA Division of Nuclear Techniques in Food and Agriculture, IAEA, International Database on Insect Disinfestation and Sterilization – IDIDAS – http://www-ididas.iaea.org/IDIDAS/default.htm last visited 16 noiembrie 2007 Tratamentul cu doze scăzute (sub 1000 Gy) permite menținerea comerțului în limitele de carantină contribuind de asemenea la reducerea proceselor de alterare.
Impactul
Iradierea reduce riscul de infecții și alterare a alimentelor, fără a induce radioactivitate în alimentele astfel tratate. Este un proces dovedit a fi sigur, neprovocând reacții chimice care să modifice aspectul sau caracteristicile nutritive ale alimentelor.Martin, Andrew. Spinach and Peanuts, With a Dash of Radiation. The New York Times. 1 februarie 2009. Unele dintre efectele secundare potențiale ale iradierii sunt ipotetice, în timp ce altele sunt demonstrate. Aceste efecte includ impactul cumulativ asupra agenților patogeni, a oamenilor și asupra mediului ca urmare a reducerii calității alimentelor, transportul și depozitarea materialelor radioactive, distrugerea agenților patogeni, modificarea modului în care ne raportăm la alimente și a modului în care iradierea modifică producția și transportul alimentelor. Efecte imediate Sursele de radiații transferă materiei înconjurătoare surplusul energetic sub formă de particule sau unde. La interacția cu materia, o parte din legăturile chimice din compusul țintă sunt alterate (rupte) prin radioliză, formăndu-se radicali cu timp de viață foarte scurt (de exemplu, radicali hidroxil, atomi de hidrogen sau electroni solvatați). Acești radicali pot cauza diverse modificări chimice prin asociere/disociere la moleculele înconjurătoare. Când astfel de evenimente de ciocnire conduc la alterarea ADN-ului sau ARN-ului, reproducerea eficientă devine improbabilă; în plus, atunci când coliziunile au loc în interiorul celulelor, diviziunea celulară nu mai are loc.
Energia fluxurilor utilizate la iradierea alimentelor (limitele energetice maxim acceptate sunt de 10 MeV pentru electroni, respectiv 5 MeV (7,5 MeV în SUA) pentru radiația X și radiații gama emise de surse de 60Co) nu poate induce radioactivate alimentelor. Dimpotrivă, acestă energie este suficientă pentru formarea produșilor de radoliză și a radicalilor liberi.
În plus, iradierea poate modifica conținutul nutrițional și aroma alimentelor, chiar mai mult decât prin gătire. Astfel de modificări chimice au loc și în cazul proceselor de gătit, afumare, sărare etc., procese care induc schimbări atât de drastice încât fac natura produsului aproape de nerecunoscut. Depozitare alimentelor cauzeză – la rândul său – modificări chimice dramatice, fapt care conduce în cele din urmă la o deteriorare și alterare a gustului.
Preconcepții O preocupare majoră este legată de faptul că iradierea ar putea conduce la modificări structurale care sunt dăunătoare pentru consumatori. Mai multe grupuri de experți (inclusiv la nivel internațional) au evaluat datele disponibile și au concluzionat că orice aliment este sănătos și sigur pentru consum indiferent de doza de iradiere, atât timp cât își menține proprietățile tehnice (de exemplu, textura sau culoarea) iar gustul nu este alterat.
Alimentele iradiate nu devin radioactive, așa cum un obiect expus la lumină nu începe să producă lumină. Radioactivitatea este capacitatea unei substanțe de a emite spontan particule sau fluxuri electromagnetice de o anumită energie. Atunci când astfel de particule întâlnesc materialul țintă, acestea pot elibera alte particule cu energii ridicate. Astfel de procese încetează a avea loc la scurt timp după terminarea expunerii, în același mod în care obiectele nu mai reflectă lumina atunci când sursa de lumină este oprită și la fel cum obiectele calde emit căldură până când se răceasc, fără a continua să producă propria lor căldură. Pentru a modifica structura unui material în așa fel încât acesta să se activeze, este necesară o iradiere la doze extrem de ridicate, capabile să modifice structura nucleului materialului țintă.