miniatura|250px|Ardei roșu gras thumb|right|250px|Capsicum

Capsicum (ardei) este un gen de plante cu flori din familia Solanacee, originar din America, cultivat în întreaga lume pentru fructele sale care sunt folosite în bucătărie ca legume. Din acest gen fact parte ardeiul gras, gogoșarul, ardeiul lung (capia/Kapia) și ardeiul iute (chili). Din aceste plante se poate obține un condiment picant, numit boia de ardei (paprika). Cea mai utilizată specie în consumul alimentar este Capsicum annuum.

Etimologie și nume Numele generic poate proveni ori din latinescul , ce înseamnă „cutie”, probabil făcând aluzie la amplasarea semințelor în interiorul fructului care e în majoritate golOxford English Dictionary, 1st edition, 1888, s.v.Online Etymology Dictionary, s.v., ori din grecescul , „a înghiți”.

Termenul pentru ardei iute, chilli provine din cuvântul nahuatl chilli, care se referă la un soiuri picante de Capsicum. Diferite soiuri au fost cultivate în America de Sud, unde sunt cunoscute ca ajíes (singular ají), din termenul quechua pentru Capsicum.

Din punct de vedere botanic, fructele sunt clasificate drept fructe de pădure (boabe).

Taxonomie Ardeii sunt plante solanacee din tribul Capsiceae și sunt strâns înrudite cu Lycianthes. Arborele filogenetic al ardeiului este :

Solanaceae Solanoideae Capsiceae Capsicum Vezi Lista speciilor Lycianthes Nicotianoideae

Istorie Capsicum provine din America de Sud și America Centrală

Ardeiul a fost cultivat cel puțin începând cu anul 3000 î.Hr., așa cum demonstrează rămășițele de ardei iute găsite în ceramica din Puebla și Oaxaca.Gil-Jurado, A. T., Il senso del chile e del piccante: dalla traduzione culturale alla rappresentazione visiva in (G. Manetti, ed.), Semiofood: Communication and Culture of Meal, Centro Scientifico Editore, Torino, Italy, 2006:34–58

Condiții de creștere Condițiile ideale de creștere pentru ardei presupun un loc însorit cu sol cald, lutos, în mod ideal de 21-29 °C, umed, dar nu îmbibat cu apă. Solurile extrem de umede pot reduce germinarea și pot duce la ofilirea răsadurilor. 

Plantele vor tolera (dar nu le plac) temperaturi de până la 12 °C și sunt sensibile la frig. Ardeiul nu este sensibil la fotoperioade, adică înflorirea nu este dependentă de lungimea zilei. Florile se pot autopoleniza. Cu toate acestea, la temperaturi extrem de ridicate, 30-38 °C, polenul își pierde viabilitatea, iar florile sunt mult mai puțin probabil să producă fructe.

Specii și soiuri miniatura| Ardeii roșii din Cachi, Argentina se usucă la aer înainte de a fi transformați în pulbere miniatura|Un aranjament de ardei iuți (chili), inclusiv ardei jalapeño (verde închis), banană (verde deschis), cayenne (roșu, subțire) și habanero (portocaliu).

Capsicum conține peste 40 de specii distincte , dintre care cinci sunt cultivate pe scară largă: C. annuum, C. baccatum, C. chinense, C. frutescens și C. pubescens. Relațiile filogenetice dintre specii au fost investigate folosind date biogeografice, morfologice, chimiosistematice, de hibridizare și genetice . Fructele de ardei pot varia enorm ca formă, culoare și dimensiune atât intra-specii, cât și inter-specii, ceea ce a condus la confuzii cu privire la relațiile dintre taxoni. Studiile chimiosistematice au ajutat la diferențiera soiurilor și speciilor. De exemplu, C. baccatum var. baccatum are aceleași flavonoide ca și C. baccatum var. pendulum, ceea ce i-a făcut pe cercetători să creadă că cele două grupuri aparțin aceleiași specii.

Multe soiuri din aceeași specie pot fi utilizate în multe moduri diferite; de exemplu, C. annuum include soiurile de „ardei gras”, care este vândut atât în starea sa verde imatură, cât și în starea sa coaptă roșie, galbenă sau portocalie. Aceeași specie are și alte soiuri, cum ar fi ardeiul Kapia (folosit adesea copt pentru salate, sosuri sau conserve), ardeiul ancho uscat (care înainte de a fi uscat este denumit poblano), ardeiul jalapeño folosit pentru a face jalapeño afumat, cunoscut sub numele de chipotle. Temenul de ardei iute, folosit deseori pentru a face boia de ardei, de la dulce până la iute, se referă la ardeii care conțin capsaicină și pot face parte din cel puțin trei specii diferite de capsicum: C. anuum, C. chinense sau C. frutescens.

Se crede că Peru este țara cu cea mai mare diversitate cultivată de Capsicum, deoarece soiurile din toate cele cinci specii domestice sunt vândute în mod obișnuit pe piețe, spre deosebire de alte țări. Bolivia este considerată a fi țara în care se consumă cea mai mare diversitate de ardei Capsicum sălbatici. Consumatorii bolivieni disting două forme de bază: , specii cu fructe rotunde mici, inclusiv C. eximium, C. cardenasii, C. eshbaughii și C. caballeroi ; și arivivis, cu fructe mici alungite inclusiv C. baccatum var. soiurile baccatum și C. chacoense .

Lista speciilor Surse:

Capsicum annuum L. glabriusculum var. New Mexico Group L. Capsicum benoistii Hunz. ex Barboza Hunz. Barboza & Agra M. Nee Sendtn. Barboza & Bianch. Heiser & P. G. Sm. M. Nee Hunz. Jacq. Capsicum coccineum (Rusby) Hunz. (Hiern) Hunz. Capsicum dimorphum (Miers) Kuntze Capsicum dusenii Bitter Capsicum eshbaughii Barboza Hunz. Sendtn. Bianch. & Barboza L. Hunz. Capsicum geminifolium (Dammer) Hunz. Capsicum havanense Kunth Capsicum hookerianum (Miers) Kuntze Bianch. & Barboza (Greenm.) C.V.Morton & Standl. Capsicum leptopodum (Dunal) Kuntze Agra & Barboza Barboza & S. Leiva Capsicum lycianthoides Bitter Capsicum minutiflorum (Rusby) Hunz. Mart. ex Sendtn. Capsicum mositicum Toledo Capsicum neei Barboza & X. Reyes Capsicum parvifolium Sendtn. Bianch. & Barboza Ruiz & Pav. S. Leiva & Barboza Heiser & Smith Capsicum ramosissimum Witasek Witasek Capsicum regale Barboza & Bohs (Dunal) Kuntze Sendtn. Capsicum scolnikianum Hunz. Capsicum spina-alba (Dunal) Kuntze Capsicum stramoniifolium (Kunth) Standl. Eshbaugh et al. Sendtn.

Amplasat anterior aici

Tubocapsicum anomalum (Franch. & Sav.) Makino (ca C. anomalum Franch. & Sav. ) Vassobia fasciculata (Miers) Hunz. (ca C. grandiflorum Kuntze ) Witheringia stramoniifolia Kunth (ca C. stramoniifolium (Kunth) Kuntze )

Genetică Majoritatea speciilor Capsicum sunt din categoria cromozomială 2n=2x=24. Câteva dintre speciile nedomesticate sunt 2n=2x=32. Toate sunt diploide. Genoamele lui Capsicum annuum și Capsicum chinense au fost finalizate în 2014. Genomul Capsicum annuum are aproximativ 3,48 Gb, ceea ce îl face mai mare decât genomul uman. Peste 75% din genomul ardeiului este compus din elemente transpozabile, în mare parte elemente țigane, distribuite pe scară largă în întregul genom. Distribuția elementelor transpozabile este invers corelată cu densitatea genelor. Se estimează că ardeiul are 34.903 de gene, aproximativ același număr ca și roșia și cartoful, două specii înrudite din familia Solanaceae.

Creștere Multe tipuri de ardei au fost și continuă să fie selectate pentru trăsăturile specifice fructelor, pencum iuțimea, mărimea, aroma și culoarea, dar și pentru agro-comercializare cum ar fi randamentul și rezistența specifică la dăunători, boli și stres abiotic. Înmulțirea are loc în mai multe medii, în funcție de utilizarea soiului final, incluzând, dar fără a se limita la, medii convenționale, organice, hidroponice, cu seră și cu umbră.

Mai multe programe de reproducere sunt conduse de diverse corporații și universități. În Statele Unite, Universitatea de Stat din New Mexico a lansat mai multe soiuri în ultimii câțiva ani. Universitatea Cornell a lucrat pentru a dezvolta soiuri adaptate la nivel regional care funcționează mai bine în climate mai reci și umede. Și alte universități, cum ar fi Universitatea din California Davis, Universitatea Wisconsin–Madison, Universitatea de State din Oregon sau Universitatea de Stat din Michigan, au programe pentru cercetarea și îmbunătățirea soiurilor de Caspicum. Multe companii de semințe de legume cresc și dezvoltă diverse tipuri de ardei.

Clasificare dreapta|miniatura| Gogoșar (C. anuum) dreapta|miniatura|200x200px| Ardei capia (Kapia), numit și 'cubanelle' În România, Capsicum sunt în general clasificați după trasăturile fructului.

Clasificare după formă și mărime :

Ardei lung, numit și capia, Kapia, ureche de elefant sau cubanelle: Au formă conică, dulce și carnoasă, de obicei de culoare roșie. Sunt folosiți pentru coacere, sosuri, umpluturi și conservare. Soiuri romănești sunt Alexandru, Carpatin, Dumbo, Laba ursului, Napoca. Ardei gras: Sunt ardei mari, de formă dreptunghiulară sau pătrată. Se folosesc de obicei cruzi în salate sau gătiți în supe, ciorbe și tocănițe sau umpluți. Au o mare varietate de culori. Soiuri românești sunt Barbara, Daciana, Galia, Remus, Turda, Valahia, iar internationale California Wonder și Gigant Ardei gogoșar: Sunt dulci, cărnoși și aplatizați, cu formă 'florală' specifică, roșii, folosiți adesea pentru coacere, murare și preparate tradiționale. Soiuri românești sunt Bucur, Scorilo, Stef, Tiberius, Traian, Vlad.

Clasificare după cantitatea de capsaicină:

Ardei Dulci: Aceștia au un gust dulce, nepicant, fără capsaicină. Sunt folosiți pentru salate, gătire, grătar și umpluturi. Ardei iuți: Au gust iute, picant, conțin capsaicină și se folosesc pentru a adăuga picanterie în diverse feluri de mâncare. În România sunt folosiți în stare crudă, murată, sau pulverizați în boia de ardei (paprika). Cunoscuți și sub numele de chili, acești ardei pot face parte din cinci specii domestice de Capsicum: C. annuum, C. frutescens, C. chinense, C. pubescens și C. baccatum. Soiuri românești de ardei iute din specia C. annuum sunt Dracula, Iancu, Pintea.

Capsaicină

dreapta|miniatura| Capsaicina. Fructul majorității speciilor de Capsicum conține capsaicină (metil-n-vanilil nonenamidă), o substanță chimică lipofilă care poate produce o senzație de arsură (iute, picantă). Majoritatea mamiferelor consideră acest lucru neplăcut, în timp ce păsările nu sunt afectate. Secreția de capsaicină protejează fructul de consumul de către insecte și mamifere, în timp ce culorile strălucitoare atrag păsările care vor dispersa semințele și sunt imune la capsaicină.

Cantitatea de capsaicină este măsurată în unități de măsură Scoville (SHU) care variază semnificativ între speciile și soiurile Capsicum. De exemplu, un ardei gras tipic (C. anuum) are o valoare de zero SHU, iar un Jalapeño (C. anuum) are o valoare de 4000–8000 SHU. În 2017, Cartea Recordurilor Guinness a enumerat Carolina Reaper (C. chinense) drept cel mai iute ardei din lume la 1.641.183 SHU, conform testelor efectuate de Universitatea Winthrop din Carolina de Sud, Statele Unite. Recordul curent, stabilit în 2023, este deținut de Pepper X (C. chinense), cu mai mult de 2.69 milioane SHU.

Capsaicina este prezentă în cantități mari în țesutul placentar (care conține semințele), membranele interne și, într-o măsură mai mică, în celelalte părți cărnoase ale fructelor. Semințele în sine nu produc capsaicină, deși cea mai mare concentrație de capsaicină se găsește în țesutul alb din jurul semințelor. Cea mai mare parte a capsaicinei dintr-un ardei iute este concentrată în bășici aflate pe epiderma nervurilor interioare (septuri) care împart camerele fructului (numite locule) de care sunt atașate semințele.

Un studiu privind producția de capsaicină în fructele de C. chinense a arătat că: 1) capsaicinoizii sunt produși numai în celulele epidermice ale septurilor interloculare ale fructelor picante, 2) formarea de vezicule are loc numai ca urmare a acumulării de capsaicinoide, 3) cantitatea de capsaicină și formarea veziculelor sunt controlate de un singur locus genetic, Pun1, pentru care există cel puțin două alele recesive care au ca rezultat ne-picanteria fructelor C. chinense.