Novi Pazar (în , lit. „Târgul Nou”) este un oraș situat în districtul Raška din sud - vestul Serbiei. În urma recensământului din 2011, zona urbană a avut 66.527 de locuitori, în timp ce zona administrativă a orașului (comuna) a avut 100.410 locuitori. Orașul este centrul cultural al bosniacilor din Serbia și al regiuni istorice Sandžak.Numele Sandžak provine de la Sangeacul Novi Pazar, un district administrativ al Imperiului Otoman care a existat până la izbucnirea Războaielor balcanice în 1912 În regiune se află o zonă multiculturală de musulmani și creștini ortodocși, multe monumente ale ambelor religii, precum Moscheea Altun-Alem și Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Nume În timpul secolului al XIV-lea, sub vechea fortăreață sârbă din Stari Ras, a început să se dezvolte o importantă piață numită Trgovište. Până la mijlocul secolului al XV-lea, în perioada finală a cuceririi Serbiei Vechi de către Imperiul Otoman, o altă piață se dezvolta la aproximativ 11 km spre est. Locul mai vechi a devenit cunoscut sub numele de Staro Trgovište (Vechea Trgovište, în ) și cel mai tânăr ca Novo Trgovište (Noua Trgovište, în ). Acesta din urmă s-a dezvoltat în ceea ce este acum orașul modern Novi Pazar.
Numele Novi Pazar (care înseamnă "Noul Bazar") a derivat din numele sârb Novo Trgovište, prin numele turcesc Yeni Pazar, iar Pazar este la rândul său derivat din bazar (din limba persană بازار,bāzār, cu sensul de piață).bazaar, dictionary.reference.com
În Turcia modernă, orașul este cunoscut tot ca Yeni Pazar.Binbașı M.Nasrullah; Kolağası M.Rüșdi; Mülazım M.Eșref, Osmanlı Atlası - XX. Yüzyıl Bașları, (Haz.: Yașar Baș, Rahmi Tekin), Osmanlı Araștırmaları Vakfı, İstanbul 2003, s. 28-40.
Geografie Novi Pazar este situat pe văile râurilor Jošanica, Raška, Deževska și Ljudska. Se află la o altitudine de 496 m, în regiunea de sud-est Raška. Orașul este înconjurat de munții Golija și Rogozna, iar platoul Pešter se află la vest. Suprafața totală a zonei administrative a orașului este de 742 km². Are 100 de așezări, în mare parte mici și răspândite pe dealurile și munții din jurul orașului. Cel mai mare sat este Mur, cu peste 3000 de locuitori.
Climat Novi Pazar are un climat continental umed (clasificarea climatului Köppen: Dfb) tipic regiunii deluroase Raška, dar semnificativ mai cald decât orașul vecin Sjenica.
Istorie dreapta|miniatura|225x225px| Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel din secolul al IX-lea Unul dintre cele mai vechi monumente din zonă este Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel construit pentru prima dată în epoca romană. Capitala Principatului Serbiei, Ras, care a fost condus de dinastia Vlastimirović în perioada 768 - 980, a fost în apropierea orașului modern și a fost desemnat un loc din Patrimoniul Mondial UNESCO.
În secolele următoare, regiunea unde se află acum Novi Pazar a fost principala provincie a statului sârb. Era o diviziune administrativă, de regulă sub stăpânirea directă a monarhului și, uneori, ca un apanaj. A fost ținutul de coroană, sediul sau apanajul diferitelor state sârbe de-a lungul Evului Mediu, inclusiv Regatul Sârb (1217-1345) și Țaratul Sârb (1345-1371). În 1427, regiunea a fost parte a Despotatului Serbiei și a fost condusă de despotul sârb Gheorghe Brancovici. Una dintre piețe se numea „Despotov trg” (piața Despotului). În 1439, regiunea a fost cucerită de Imperiul Otoman, dar a fost recucerită de către Despotatul Serbiei în 1444. În vara anului 1455, otomanii au cucerit din nou regiunea și au numit așezarea Trgovište Eski Bazar (Piața veche).
Novi Pazar a fost fondat oficial ca oraș în sine în 1461 de generalul otoman Isa-Beg Ishaković, guvernatorul bosniac al districtului (sangeacului), acesta a fondat, de asemenea, și Sarajevo. Ishaković a decis să înființeze un nou oraș în zona Trgovište ca centru urban între râul Raška și Jošanica, la început a construit o moschee, o baie publică, o piață și o pensiune.
A fost orașul principal al provinciei Ras (vilaiet) până la desființarea sa în 1463, când a devenit parte a Vilaietului Jeleč. Primul document scris care menționează Novi Pazar datează din secolul al XV-lea și descrie decizia Republicii Ragusa de a numi un consul acolo. Orașul a fost bine dezvoltat până în acest moment, fiind la intersecția unor rute importante care duceau la Dubrovnik, Niš, Sofia, Constantinopol, Salonic, Sarajevo, Belgrad și Budapesta. Orașul a rămas, de asemenea, capitala Sangeacului Novi Pazar, care a fost, până în secolul XX, o unitate constitutivă a Eialetului Bosniei. Sangeacul a fost ocupat și administrat de Austro-Ungaria din 1878. În 1908 a fost readus în Imperiul Otoman ca parte a Vilaietului Kosovo, dar a fost preluat de Regatul Serbiei în 1912, în timpul Primului Război Balcanic.
În mod tradițional, în zonă a locuit un număr mare de albanezi și de slavi musulmani cu o cultură diferită de cea a sârbilor ortodocși. Un raport contemporan a afirmat că atunci când forțele sârbe au intrat în Sangeacul Novi Pazar, acestea au „pacificat” pe albanezi. În 1913, Novi Pazar a devenit oficial parte a Regatului Serbiei și, ca atare, a devenit parte din Regatul Iugoslaviei în 1918. Din 1929 până în 1941, Novi Pazar a făcut parte din Banovina Zeta din Iugoslavia.
În bătălia pentru Novi Pazar, care a avut loc la sfârșitul anului 1941 în timpul celui de- al doilea război mondial, cetnicii, susținuți inițial de partizani, au încercat fără succes să cucerească orașul. În urma răsturnării lui Slobodan Milošević de la putere la 5 octombrie 2000, prim-ministrul ales al Serbiei, Zoran Đinđić, ales recent a depus eforturi considerabile pentru a ajuta economic întreaga zonă a comunei Novi Pazar. De asemenea, cu ajutorul lui Đinđić, în 2002 a fost fondată Universitatea Internațională din Novi Pazar . El a făcut relații strânse cu liderii bosniaci, ca parte a planului său mai larg de reformare a Serbiei. La doisprezece ani după asasinarea sa, Adunarea orașului Novi Pazar a decis să redenumească o stradă cu numele său.
Date demografice
dreapta|miniatura| Strada Prvomajska din Novi Pazar. Conform ultimului recensământ oficial realizat în 2011, comuna Novi Pazar a avut 100.410 locuitori, în timp ce orașul propriu-zis a avut 68.749 de locuitori. Un total de 68,47% din populația comunei trăiește în zona urbană a orașului. Densitatea populației este de 135,32 locuitori pe kilometru pătrat.
Novi Pazar a avut 23.022 de gospodării cu 4,36 membri în medie; numărul de locuințe a fost de 28.688.
Structura religioasă din orașul Novi Pazar este predominant musulmană (82.710), cu ortodocși sârbi (16.051), atei (71), catolici (51) și alte grupuri minoritare. Cea mai mare parte a populației vorbește fie limba bosniacă (74.501), fie sârbă (23.406).
Compoziția populației în funcție de sex și vârsta medie a fost următoarea:
Bărbați - 49.984 (32,90 ani) și Femei - 50.426 (34,14 ani).
În total 33.583 de cetățeni (mai mari de 15 ani) au avut studii medii (44,41%), în timp ce 7351 de cetățeni au avut studii superioare (9,72%). Dintre cei cu studii superioare, 5.005 (6,62%) au studii universitare.
Compoziție etnică alt=|miniatura|Compoziția etnică a așezărilor comunei Novi Pazar (recensământul din 2002) Verde - bosniaci; albastru - sârbi Din secolul al XV-lea și până la războaiele balcanice, Novi Pazar a fost capitala sangeacului Novi Pazar. În mod obișnuit, ca și alte centre din zona mai largă, compoziția sa a fost multietnică, principalele comunități fiind formate din albanezi, sârbi sau musulmani vorbitori de limbi slave. Scriitorul și exploratorul otoman Evliya Celebi a menționat că a fost unul dintre cele mai populate orașe din Balcani în secolul al XVII-lea. Evreii au trăit și ei în oraș înainte de al doilea război mondial. Întreaga populație sârbă din Novi Pazar - 521 de persoane, a fost închisă, trimisă în lagărul de concentrare Staro Sajmište și ucisă în timpul conducerii organizației Balli Kombëtar.Mušović, Ejup (1979), Etnički procesi i ethnička struktura stanovništva Novog Pazara, Etnografski Institut, 1979, p.48
Compoziția etnică a zonei administrative a orașului (a comunei): Grup etnic Populație 1953 Populație 1961 Populație 1971 Populație 1981 Populație 1991 Populație 2002 Populație 2011 bosniaci - - - - - 65593 77443 sârbi 25177 27933 25076 21834 19064 17599 16234 musulmanii - 23250 37140 49769 64251 1599 4102 rromi - 37 210 444 334 69 566 gorani - - - - - 15 246 albanezi 144 126 307 233 209 129 202 muntenegreni 174 543 359 295 232 109 44 iugoslavi 13564 1261 183 931 700 136 67 turci 11009 - - - - - - Alții 263 5627 1057 494 459 747 1506 Total 50331 58777 64326 74000 85249 85996 100410 Compoziția etnică a zonei urbane a orașului: Grup etnic Populație 1948 Populație 1953 Populație 1981 Populație 1991 Populație 2002 Populație 2011 Bosniaci / musulmani 1085 - 32798 43774 47243 58252 sârbi 10678 3466 6689 6698 6724 6576 gorani - - - - - 240 albanezi - 134 208 172 120 162 iugoslavii - 5944 848 570 105 64 turci - 4280 - - - - muntenegreni - 145 246 190 93 39 Alții 229 135 310 345 1541 3410 Total 11992 14104 41099 51749 54604 68749
Așezări În afară de zona urbană Novi Pazar (54.604), zona administrativă a orașului include următoarele așezări, cu populația de la recensământul din 2002 între paranteze: Aluloviće (362) Bajevica (563) Banja (466) Bare (36) Batnjik (58) Bekova (116) Bele Vode (872) Boturovina (218) Brđani (195) Brestovo (5) Čašić Dolac (76) Cokoviće (20) Deževa (238) Dojinoviće (120) Dolac (87) Doljani (89) Dragočevo (112) Dramiće (80) Golice (64) Gornja Tušimlja (33) Goševo (50) Gračane (28) Građanoviće (19) Grubetiće (259) Hotkovo (193) Ivanča (813) Izbice (1,949) Jablanica (27) Janča (332) Javor (18) Jova (21) Kašalj (35) Koprivnica (12) Kosuriće (125) Kovačevo (243) Kožlje (618) Kruševo (486) Kuzmičevo (133) Leča (319) Lopužnje (70) Lukare (489) Lukarsko Goševo (850) Lukocrevo (186) Miščiće (231) Muhovo (545) Mur (3,407) Negotinac (26) Odojeviće (50) Oholje (179) Okose (36) Osaonica (284) Osoje (966) Paralovo (982) Pasji Potok (42) Pavlje (178) Pilareta (26) Pobrđe (2,176) Polokce (117) Pope (83) Postenje (3,471) Požega (523) Požežina (251) Prćenova (159) Pusta Tušimlja (53) Pustovlah (28) Radaljica (152) Rajčinoviće (537) Rajčinovićka Trnava (208) Rajetiće (63) Rajkoviće (29) Rakovac (21) Rast (51) Šaronje (398) Šavci (247) Sebečevo (897) Sitniče (778) Skukovo (23) Slatina (297) Smilov Laz (8) Srednja Tušimlja (40) Štitare (77) Stradovo (19) Sudsko Selo (87) Tenkovo (89) Trnava (694) Tunovo (128) Varevo (501) Vever (18) Vidovo (90) Vitkoviće (30) Vojkoviće (36) Vojniće (115) Vranovina (329) Vučiniće (245) Vučja Lokva (15) Zabrđe (49) Zlatare (12) Žunjeviće (211)
Politică Novi Pazar este guvernat de o adunare a orașului compusă din 47 de consilieri, un primar și un viceprimar. La alegerile legislative organizate în 2012, adunarea locală a fost formată din următoarele grupuri:
European Novi Pazar - Rasim Ljajić SDP, SDPS (18) Partidul Acțiunii Democratice din Sandžak (11) Bošnjačka demokratska zajednica Sandžaka - Muamer Zukorlić (10) Aleksandar Vučić - Srbija pobeđuje (5) Mirsad Đerlek - SNP (3)
Economie Situat la răscruce între numeroase state vechi și noi, Novi Pazar a fost întotdeauna un puternic centru comercial. Alături de comerț, orașul a dezvoltat fabricația tradițională. În secolul al XX-lea, a devenit un centru al industriei textile.