Teoria alegerii sociale sau alegerea socială reprezintă un cadru teoretic pentru analiza combinării opiniilor, preferințelor, intereselor sau a înțelegerilor individuale pentru a ajunge la o decizie colectivă sau bunăstare socială într-un anumit sens.Amartya Sen, 2008. "social choice,". The New Palgrave Dictionary of Economics, 2nd Edition, Abstract & TOC. Un exemplu non-teoretic al unei decizii colective este adoptarea unei legi sau a unui set de legi în cadrul unei constituții. Teoria alegerii sociale datează de la formularea lui Condorcet a paradoxului de la vot. Alegerea socială și valorile individuale ale lui Kenneth Arrow (1951) și teorema imposibilității lui Arrow în el sunt în general recunoscute ca bază a teoriei alegerii sociale moderne. Pe lângă teorema lui Arrow și paradoxul de la vot, teorema lui Gibbard-Satterthwaite, teorema juriului Condorcet, teorema alegătorului median și teorema lui May se numără printre cele mai cunoscute rezultate din teoria alegerii sociale.
Alegerea socială combină elementele economiei bunăstării și ale teoriei votării. Este individualist din punct de vedere metodologic, prin faptul că agregează preferințele și comportamentele membrilor individuali ai societății. Folosind elementele de logică formală pentru generalitate, analiza provine dintr-un set de axiome aparent rezonabile ale alegerii sociale pentru a forma o funcție de bunăstare socială (sau constituție).For example, in Kenneth J. Arrow, 1951, Social Choice and Individual Values, ch. II, section 2, A Notation for Preferences and Choice, and ch. III, "The Social Welfare Function". Rezultatele au descoperit incompatibilitatea logică a diferitelor axiome, ca în teorema lui Arrow, dezvăluind o problemă de agregare și sugerând reformularea sau triajul teoretic în scăderea unor axiom (axiome).
Lucrările ulterioare, de asemenea, iau în considerare abordările privind compensațiile și corectitudinea, libertatea și drepturile, restricțiile domeniului axiomatic asupra preferințelor agenților, populațiile variabile, strategia de protecție a mecanismelor de alegere socială, resursele naturaleWalter Bossert and John A. Weymark, 2008. "social choice (new developments)," The New Palgrave Dictionary of Economics, 2nd Edition, Abstract & TOC., capacitățile și funcțiile bunăstăriiBasu Kaushik and Luis F. Lòpez-Calva, 2011. "Functionings and Capabilities," Handbook of Social Choice and Welfare, v. 2, pp. 153-187. Abstract. și bunăstare,Claude d'Aspremont and Louis Gevers, 2002. "Social Welfare Functionals and Interpersonal Comparability," Handbook of Social Choice and Welfare, v. 1, ch. 10, pp. 459–541. Abstract., justiția• Amartya Sen 2008. "justice," The New Palgrave Dictionary of Economics, 2nd Edition. Abstract & TOC. • Bertil Tungodden, 2008. "justice (new perspectives)," The New Palgrave Dictionary of Economics, 2nd Edition. Abstract. • Louis Kaplow, 2008. "Pareto principle and competing principles," The New Palgrave Dictionary of Economics, 2nd Edition. Abstract. • Amartya K. Sen, 1970 . Collective Choice and Social Welfare (description) : ch. 9, "Equity and Justice," pp. 131-51. ch. 9*, "Impersonality and Collective Quasi-Orderings," pp. 152-160. • Kenneth J. Arrow, 1983. Collected Papers, v. 1, Social Choice and Justice. Description , contents , and chapter-preview links. • Charles Blackorby, Walter Bossert, and David Donaldson, 2002. "Utilitarianism and the Theory of Justice, Handbook of Social Choice and Welfare, v. 1, ch. 11, pp. 543–596. Abstract. și sărăcia.Bhaskar Dutta, 2002. Inequality, Poverty and Welfare, Handbook of Social Choice and Welfare, ch. 12, pp. 597–633. Abstract.
Note
Legături externe
Social Choice Bibliography by J. S. Kelly
Categorie:Etică Categorie:Știință politică Categorie:Economie publică Categorie:Matematică aplicată Categorie:Inteligență colectivă Categorie:Epistemologia socială