miniatura|300x300px|Biblioteca Națională Széchényi miniatura|Clădirea Academiei Ungare de Științe din Budapesta Știința și tehnologia în Ungaria s-a dezvoltat activ începând cu secolul al XIX-lea, fiind unul din cele mai dezvoltate sectoare. Ungaria a cheltuit în 2015 1,4 % din produsul intern brut pentru cercetare și dezvoltare. La începutul secolului al XXI-lea, cel mai mare centru științific al Ungariei este capitala Budapesta, unde se află instituțiile științifice principale ale statului: Academia Ungară de Științe (sau Academia Maghiară de Științe) și Academia de Literatură și Arte numită după aristocratul patriot maghiar, contele Ferenc Széchényi. Academia are sediul central în Budapesta și peste 100 de grupe și de institute de cercetare în capitale de județ (de exemplu în Debrețin, Sopron, Miskolc etc.). Academia Ungară de Științe a fost înființată în 1825 la Budapesta. Inițial avea 3 secțiuni: limbă și literatură, filosofie și istorie și matematică și istorie naturală.Gh. Adamescu, Dicționarul Enciclopedic Ilustrat „Cartea Românească”. Partea a II-a. Dicționarul istoric și geografic universal, Editura „Cartea Românească”, București, p. 1477. Începând cu 1994, Academia Ungară de Științe are unsprezece secțiuni: chimie generală, fizică, matematică, fizică tehnică, biologie, biochimie, botanică, genetică, medicină experimentală, automatizare, istoria statului și drept, lingvistică, geografie, economie, filozofie și altele. În anul 2004 în Ungaria erau 18 universități de stat, 5 universități bisericești și o universitate privată din țară. Printre cele mai mari universități se numără Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, Universitatea de Medicină Semmelweis din Budapesta,Universitatea de Medicină Semmelweis din Budapesta, infotour.ro Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta, Universitatea de Științe Economice și Administrație Publică, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică, Universitatea de Arte Grafice și Design, Universitatea de Științe Aplicate Ferenc Széchényi. De asemenea, mari universități sunt situate în orașele Pecs, Debrețin, Miskolc, Szeged și în alte localități. Printre cele mai mari biblioteci se numără  Biblioteca Națională Széchényi, Biblioteca Academiei Maghiare de Științe, Parlamentul Ungariei, precum și bibliotecile universităților, muzeelor etc. 13 reprezentanți ai Ungariei au câștigat Premiul Nobel: Philipp Lenard în 1905, Robert Bárány în 1914, Richard Adolf Zsigmondy în 1925, Albert Szent-Györgyi în 1937, George de Hevesy în 1943, Georg von Békésy în 1961, Eugene Wigner în 1963, Dennis Gabor în 1971, John Polanyi în 1986, George Olah în 1994, John Harsanyi în 1994, Imre Kertész în 2002 (literatură), Avram Hershko în 2004 (chimie).

Istorie Primul motor cu abur din Europa continentală a fost construit în 1722 la Újbánya - Köngisberg, Regatul Ungariei (în prezent Nová Baňa, Slovacia). A fost un motor de tip Newcomen, care a servit la pomparea apei din mine.Rolt and Allen, p:145Conrad Matschoss: Great engineers, page:93L. T. C. Rolt, John Scott Allen: The steam engine of Thomas Newcomen, page:61William Chambers: Chambers's encyclopaedia -PAGE: 176

Astronomul iezuit Maximilian Hell, pe baza măsurătorilor efectuate între 1761 și 1769 cu privire la Tranzitul lui Venus, a calculat distanța dintre Pământ și Soare, pe care a stabilit-o ca fiind de 152 milioane de kilometri (valoarea exactă este de 149,6 milioane de kilometri).Kragh, Helge (2008). The Moon that Wasn't: The Saga of Venus' Spurious Satellite. Springer. p. 199. ISBN 9783764389086.Maximilian Hell - Transitus Veneris per discum Solis anni 1761 — Die astronom. 5. Junii — Calculis definitus et methodis observandi illustratus, Viena, Trattner. Tranzitul lui Venus peste discul Soarelui din anul 1761 — 5 iunie, zi astronomică — Definită prin calcule și ilustrată prin metode de observație Craterul lunar Hell îi poartă numele.Craterul Hell, The Gazetteer of Planetary Nomenclature, USGS Astrogeology Science Center Matematicianul István Hatvani (1718–1786) a dezvoltat unele din primele elemente din teoria probabilităților.Bibliografia lui István Hatvani la Universitatea Saint Andrews, Scoția

Kempelen Farkas (Wolfgang von Kempelen) a dezvoltat în 1769 un mecanism care reproducea sunetele vorbirii umane.Von Kempelen, Wolfgang, Mechanismus Der Menschlichen Sprache Nebst Beschreibung Seiner Sprechenden Maschine, Austria: Stuttgart-Bad Cannstatt, 1970Wolfgang von Kempelen: Der Mechanismus der menschlichen Sprache. / The Mechanism of Human Speech.: Kommentierte Transliteration & Übertragung ins Englische / Commented Transliteration & Translation into English. Herausgegeben von / Edited by Fabian Brackhane, Richard Sproat & Jürgen Trouvain; Dresden 2017 (Online-Version).Dudley, Homer & Tarnoczy, T.H., The Speaking Machine of Wolfgang Von Kempelen. The Journal of the Acoustical Society of America, Vol 22, No 2, March 1950: pp 151–166. Kempelen a mai creat în 1769 la Timișoara un automatul de șah, denumit Turcul, pentru a o impresiona pe împărăteasa Maria Terezia. La 20 de ani după moartea sa s-a descoperit că automatul de șah era un fals foarte elaborat cu un pitic în interiorul său.Stefan Both - Secretul automatului de șah: cea mai mare șmecherie din istoria tehnologiei. Ungurul care a inventat aparatul de șah care l-a bătut și pe Napoleon, Adevărul.ro. Adus la 5 mai 2015. Accesat la 27 martie 2019

În 1782, este fondată Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta (în ), cea mai importantă universitate tehnică din Ungaria și una dintre cele mai vechi din lume, primul institut din Europa pentru pregătirea inginerilor la nivel universitar. Între 1782-1860 studiile se făceau în limba latină.Istorie detaliată a Universității de Tehnologie și Economie din Budapesta (în engleză și maghiară)

Secolul al XIX-lea În prima jumătate a secolului al XIX-lea, botanistul și chimistul Pál Kitaibel a făcut progrese în studiul florei și hidrografiei Ungariei.Beolens, Bo; Watkins, Michael; Grayson, Michael (2011). The Eponym Dictionary of Reptiles. Baltimore: Johns Hopkins University Press. xiii + 296 pp. . ("Kitaibel", p. 142). În această perioadă, Kitaibel a descoperit telurul, pentru care însă i-a oferit creditul de descoperitor colegului sau Franz-Joseph Müller von Reichenstein (Müller Ferenc József), care îl descoperise deja în 1782, deși nu a mai continuat să-l studieze. Printre matematicienii faimoșii din prima jumătate a secolului al XIX-lea se numără Farkas Bolyai (cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei)Tibor Weszely – Farkas Bolyai, omul și matematicianul, Editura Științifică, București, 1974 traducere a Bolyai Farkas a matematikus, București: Tudományos Könyvkiadó, 1974. A. Todea, F. Maria, M. Avram, Oameni de știință mureșeni - Dicționar biobibliografic, CJ Mureș Biblioteca Județeană Mureș, tipografia Mediaprint SRL, 2004Barna Szénássy – Bolyai Farkas (1775–1856), Budapest : Akadémiai Kiadó, 1975. și fiul său János Bolyai, unul dintre descoperitorii geometriei neeuclidiene.Benkő Samu: Confesiunile lui Bolyai János, Monografie, Editura Kriterion, București, 1976 Elemér Kiss: Mathematical gems from the Bolyai chests. János Bolyai's discoveries in number theory and algebra as recently deciphered from his manuscripts. Translated by Anikó Csirmaz and Gábor Oláh. Akadémiai Kiadó, Budapest; TypoTeX, Budapest, 1999. 200 pp. ISBN 963-05-7563-9;

Medicul Ignaz Semmelweis, supranumit salvatorul mamelorVezi a descoperit că, prin simple măsuri de igienă în clinicile de obstetrică,Spălarea mâinilor înaintea intervențiilor chirurgicale. poate fi redus drastic riscul de apariție a febrei puerperale. Semmelweis este unul dintre fondatorii asepsiei, alături de chirurgul german Ernst von Bergmann.Asepsie - Metodă de sterilizare a instrumentelor chirurgicale, a sălii de operație etc. cu ajutorul căldurii, ultrasunetelor, Dexonline.roAlexandr Mihailovici Prohorov - Ungaria , în Marea Enciclopedie Sovietică, ed. a III-a, 1969-1978.

În 1827, Ányos Jedlik a realizat un model primit de motor electric, cu care a echipat un vehicul, care poate fi considerat unul dintre primele automobile electrice. De asemenea, poate fi considerat unul dintre inventatorii dinamului.

Prima linie maghiară de locomotivă cu abur a fost deschisă la 15 iulie 1846, între Pest și Vác.Mikulas Teich, Roy Porter: The Industrial Revolution in National Context: Europe and the USA (page: 266.)

În 1877, pe baza cercetărilor inventatorului Tivadar Puskás este construită prima centrală telefonică din lume de către Bell Telephone Company în Boston. Thomas Alva Edison a afirmat că ideea îi aparține lui Puskás.

Ottó Bláthy, Miksa Déri și Károly Zipernowsky au inventat transformatorul modern în 1885. Ottó Bláthy a mai inventat un turbo-generator și un wattmetru de curent continuu. Inginerii maghiari János Csonka și Donát Bánki au inventat un carburator pentru un motor staționar în 1893 (cunoscut și ca motorul Bánki-Csonka); era primul carburator din lume care amesteca corect combustibilul și aerul pentru motor.

Inginerul mecanic Dezső Korda a inventat un condensator electric variabil (trimer) pentru care a primit un brevet de invenție în Imperiul German la 13 decembrie 1893.George Washington Pierce: Principles of wireless telegraphy (Principiile telegrafiei fără fir), McGraw-Hill book company, New York, 1910, p. 114. (Photo of rotary capacitor of Korda).

În 1894, inginerul Kálmán Kandó a dezvoltat o locomotivă electrică pe curent alternativ trifazic de înaltă tensiune. Acestea au fost folosite la începutul anului pe liniile de tramvai din Évian-les-Bains, Franța.

Secolul al XX-lea Inginerul american de origine maghiară József Galamb a inventat mai multe piese pentru Ford Model T și a fost co-dezvoltator al liniei tehnologice de producție.

În 1929, fizicianul Kálmán Tihanyi a inventat prima cameră de televiziune electronică sensibilă la infraroșu (cu vedere nocturnă) pentru apărarea antiaeriană din Marea Britanie, iar în 1936 a descris principiul televizorului cu plasmă și a conceput primul sistem de televiziune cu ecran plat.Tihanyi, Katalin, "Kalman Tihanyi's plasma television, invented in the 1930s. Introduction to the article written by Julius Horvath." MTESZ SCITECH, 2007-01-16, retrieved 2009-05-30.

Fizicianul Imre Bródy a inventat în 1930 becul cu kripton (mai ieftin decât cel cu argon).Contribuția Ungariei la cultura mondială (cu invenții) , Ambasada Ungariei de la Damasc, în Siria

György Jendrassik a proiectat în 1937 primul motor turbopropulsor din lume care să echipeze un avion de luptă.

În 1939, fizicianul Leó Szilárd a scris o scrisoare care a fost semnată și de Albert Einstein, aceasta a fost trimisă Președintului Statelor Unite ale Americii Franklin D. Roosevelt, la 2 august 1939. Szilárd s-a consultat la scrierea scrisorii cu colegii săi, fizicienii maghiari Edward Teller și Eugene Wigner. Scrisoarea conținea avertizări asupra faptului că Germania nazistă ar putea dezvolta bombe atomice și a sugerat că Statele Unite ar trebui să înceapă propriul său program nuclear. Aceasta a determinat acțiunea lui Roosevelt, care a dus în cele din urmă la proiectul Manhattan de a dezvolta primele bombe atomice.