Vera Yevstafievna Popova , nea Vera Bogdanovskaya (Vera Евстафьевна Попова; ) a fost o chimistă rusă. Ea a fost una dintre primele chimiste de sex feminin din Rusia și a fost prima femeie rusă care a scris un manual de chimie. Ea „probabil a devenit prima femeie care a murit în scopul chimiei”, ca urmare a unei explozii în laboratorul ei.

Tinerețe și educație Vera Bogdanovskaya s-a născut în 1868 în Sankt Petersburg. Tatăl ei, Evstafy Ivanovich Bogdanovsky, a fost profesor de chirurgie. Părinții ei au aranjat ca cei trei copii să fie educați acasă. În 1878 a început studiile la Institutul Smolny la vârsta de 11 ani. Începând cu anul 1883 a petrecut patru ani la Cursurile Bestuzhev, după care a lucrat timp de doi ani în laboratoare la Academia de Științe și la Academia Militară de Chirurgie. În 1889, Bogdanovskaya a părăsit Rusia pentru Elveția, unde a absolvit un doctorat în chimie la Universitatea din Geneva. Ea și-a apărat cercetarea în dibenzil cetonă în 1892. Anne C. Hughes, "Vera Evstaf'evna Bogdanovskaia", în Marilyn Ogilvie, Joy Harvey și Margaret Rossiter (eds.), Dicționarul biografic al femeilor în știință: Pionierii trăiesc din timpuri antice până la mijlocul secolului al XX-lea. New York: Routledge, 2014; pg. 153. Bogdanovskaya dorea să lucreze la H-C≡P (metiliden fosfina), dar a fost sfătuită să se concentreze în schimb pe dibenzil cetonă de către îndrumătorul ei de doctorat, profesorul Carl Gräbe. De asemenea, a colaborat cu Dr. Philippe Auguste Guye la Geneva, care lucra la stereochimie.

Carieră stanga|miniatura| Elevi în laboratorul de chimie la Cursurile Bestuzhev Bogdanovskaya s-a întors la Saint Petersburg în 1892 pentru a lucra la Cursurile Bestuzhev, unde a predat chimie. Aceasta a fost o instituție fondată în 1878 pentru a încuraja femeile ruse să rămână în Rusia pentru a studia. A lucrat ca asistent alături de Prof. L'vov, predând primele cursuri de stereochimie. Reputația ei de lector și cunoștințele sale de predare i-au permis să-și scrie prima carte, un manual de chimie de bază. Ea a scris recenzii, a tradus lucrări academice despre chimie și, împreună cu profesorul ei, a publicat lucrările lui Alexander Butlerov, care a murit în 1886. Anne C. Hughes, "Vera Evstaf'evna Bogdanovskaia", în Marilyn Ogilvie, Joy Harvey și Margaret Rossiter (eds.), Dicționarul biografic al femeilor în știință: Pionierii trăiesc din timpuri antice până la mijlocul secolului al XX-lea. New York: Routledge, 2014; pg. 153. Între 1891 și 1894, a publicat o serie de lucrări pe baza tezei sale de doctorat.

Bogdanovskaya nu era doar chimistă; ea a fost, de asemenea, interesată de entomologie, de scris și limbi străine. În 1889, a publicat o descriere despre cum lucrezi cu albinele. Bogdanovskaya și-a publicat propriile povestiri scurte, precum și traducerile scriitorului francez Guy de Maupassant. Anne C. Hughes, "Vera Evstaf'evna Bogdanovskaia", în Marilyn Ogilvie, Joy Harvey și Margaret Rossiter (eds.), Dicționarul biografic al femeilor în știință: Pionierii trăiesc din timpuri antice până la mijlocul secolului al XX-lea. New York: Routledge, 2014; pg. 153.

Viața personală Bogdanovskaya a părăsit Sankt Petersburg și s-a căsătorit cu generalul Iacob Kozmich Popov, mai în vârstă decât ea, în 1895. Fiind director al unei fabrici militare de oțel, ea i-a cerut să-i construiască un laborator unde să-și poată continua studiile în chimie. Locuiau în Izhevskii Zavod, un oraș sub control militar care era dedicat fabricării armelor. Anne C. Hughes, "Vera Evstaf'evna Bogdanovskaia", în Marilyn Ogilvie, Joy Harvey și Margaret Rossiter (eds.), Dicționarul biografic al femeilor în știință: Pionierii trăiesc din timpuri antice până la mijlocul secolului al XX-lea. New York: Routledge, 2014; pg. 153. S-a suspectat că această căsătorie a ei ar fi fost de interes, deoarece se știa că femeile ruse uneori se căsătoreau doar pentru a scăpa de convențiile societății.

Moarte Popova a murit pe 8 mai 1896 (Calendarul Gregorian, 26 aprilie în Calendarul Iulian), Anne C. Hughes, "Vera Evstaf'evna Bogdanovskaia", în Marilyn Ogilvie, Joy Harvey și Margaret Rossiter (eds.), Dicționarul biografic al femeilor în știință: Pionierii trăiesc din timpuri antice până la mijlocul secolului al XX-lea. New York: Routledge, 2014; pg. 153. (data este dată uneori ca 1897 în sursele din limba engleză) ca rezultat al unei explozii care a avut loc în timp ce încerca să sintetizeze H-C≡P (metiliden fosfina), o substanță chimică similară cu acidul cianhidric. Avea 28 de ani.

Urmări H-C≡P, substanța chimică pe care a încerca să o sintetizeze în momentul morții, nu a fost creată cu succes decât în 1961 din fosfină și carbon. Este extrem de piroforică și polimeriza cu ușurință la temperaturi de peste -120° C. Punctul triplu este -124° C și arde spontan chiar și la temperaturi scăzute când este expus la aer.

Moștenire Popova a primit un omagiu însemnat în Jurnalul Societății Chimice Fizice din Rusia. Un scurt anunț mortuar a apărut în revista Nature și o scurtă notificare în revista americană Science. Un raport al chimistului Vladimir Ipatieff a presupus că poate a fost otrăvită de experimentul ei sau s-a sinucis, însă această opinie nu a fost susținută de alte rapoarte.

Moartea ei precoce a condus la crearea unui fond caritabil în memoria ei, de către soțul ei, pentru a ajuta studenții de sex feminin. Portretul ei a fost, de asemenea, expuse la Colegiul de Femei, unde ea a predat. Popova este acreditată cu clasificarea dibenzil cetonei. Aceasta a pus bazele rășinilor acrilice sintetice create din cianhidrină de acetonă. Anne C. Hughes, "Vera Evstaf'evna Bogdanovskaia", în Marilyn Ogilvie, Joy Harvey și Margaret Rossiter (eds.), Dicționarul biografic al femeilor în știință: Pionierii trăiesc din timpuri antice până la mijlocul secolului al XX-lea. New York: Routledge, 2014; pg. 153.

Note

Categorie:Nașteri în 1867 Categorie:Decese în 1896 Categorie:Oameni din Sankt Petersburg Categorie:Chimiști din secolul al XIX-lea Categorie:Femei de știință din secolul al XIX-lea Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite