Grigore George Tocilescu (n. 26 octombrie 1850, Fefelei, Prahova – d. 18 septembrie 1909, București)Moartea profesorului Universitar Grigore Tocilescu. În: Universul, an. 27, nr. 258, 20 septembrie 1909, p. 3. a fost un istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român.
Biografie
Studiile După terminarea școlii primare și a gimnaziului la Ploiești, Tocilescu urmează liceul Sf. Sava din București. La Universitatea din București urmează literele, filosofia și dreptul. După terminarea facultății pleacă la Praga, unde obține doctoratul în filosofie la secția istorică, și continuă la Viena cu studiul arheologiei și epigrafiei, astfel formându-se ca jurist, filolog clasic și istoric slavistGrigore Tocilescu, în Universul literar, anul XXXV, nr.18, 17 august 1919, pp.1-2.
Activitatea profesională
În anul 1877 Grigore Tocilescu a fost la Moscova, la muzeul Rumianțov, unde a copiat cartea De-nceputul lumiei de-ntâiu, scrisă de Mihail Moxa, și i-a trimis copia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a publicat-o în Cuvente den batrâni (vol. I, 1878). Lucrarea este o istorie universală care începe de la "facerea lumii", vorbește de asirieni, egipteni, perși, trecând apoi la romani. Face istoria pe scurt a Republicii Romane, după care enumeră împărații de Apus și de Răsărit până la stabilirea domniei turcești în Europa, și termină cu primele lupte ale turcilor cu românii la 1489. Ulterior, pleacă la Paris pentru a continua studiile din arhivele și bibliotecile franceze, despre Dimitrie Cantemir. Cu această ocazie urmează cursurile de la Collège de France și École Pratique de Hautes-Etudes (Sorbona).
Întors în țară, este numit directorul Muzeului Național de Antichități și ocupă postul de profesor de istorie antică și de epigrafie la Universitatea București (1881). Din punct de vedere al arheologiei, Tocilescu a fost inițiatorul săpăturilor arheologice românești din Dobrogea.Raluca Verussi - Monumentele și siturile arheologice din Dobrogea în preocupările Comisiunii Monumentelor Istorice, în Revista Monumentelor Istorice, anul LXI, nr.2, 1992, Direcția Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice
Este coautor al lucrării Marele Dicționar Geografic al României apărut în 5 volume la București în perioada 1898-1902. A fost secretar general la Ministerul Învățământului și, de mai multe ori, senator conservator.
Tocilescu este unul din primii istorici care s-au ocupat de studiul civilizațiilor de pe teritoriul fostei Dacii. A lăsat trei lucrări impresionante: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi în colaborare cu Otto Benndorf și George Niemann și Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie. De asemenea, s-a preocupat de republicarea unor lucrări fundamentale, precum "Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor" (Ed. Academiei, 1901), a lui Dimitrie Cantemir.
A fost membru titular al Academiei Române (1890)Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T.
Ca folclorist, a realizat o vastă culegere folclorică.
A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.Bezviconi, Gheorghe (1972). Necropola Capitalei. București: Institutul de Istorie „N. Iorga”. p. 271.
Lucrări Cumu se scrie la noi istoria, Typographia Curții (lucrătorii asociați), 1873 Dacia înainte de romani. Cercetari asupra poporeloru carii au locuitu Țierile Române de a stânga Dunării, mai înainte de concuista acestoru țieri de cotra Imperatoriulu Traianu , Tipografia Academiei Române, 1880 Das Monument von Adamklissi: Tropaeum Traiani, cu Otto Benndorf și George Niemann, Viena, 1895 Monumentele epigrafice și sculpturali al Museului național de antichități din Bucuresci publicate sub auspiciile Academiei Române, Tipografia "Corpului Didactic", C. Ispășescu & G. Brătănescu, 1902 Monvmente religioase I (Titvli sacri) Materialuri folkloristice, (vol.1 partea 1, partea 2, vol.2), Tipografia "Corpului Didactic", C. Ispășescu & G. Brătănescu, 1900
Reeditări 534 Documente istorice slavo-române din Țara-Românească și Moldova, privitoare la legăturile cu Ardealul (1346-1603) din arhivele orașelor Brașov și Bistrița în text original slav însoțit de traducere românească, tipărite la Viena în 1905-1906 în Atelierele Adolf Holzhausen, 28 sep 1909, reeditat Librăria "Casa Românească", 1931 Istoria românilor, (reeditare) Editura Tipo Moldova, 2010 Balade și doine (reeditare), Editura Miracol, 2010; Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-606-604-096-9.
Note
Bibliografie Grigore Tocilescu, în Tribuna, anul XIII, nr.206, 24 sept (7 oct) 1909, pp. 1–2. Irina Achim - Grigore Tocilescu și antichitățile creștine de la Tropaeum Traiani , în SCIVA, tomul 58, nr. 3-4, București, 2007, p. 195-210 Liana Oța - Cercetările lui Grigore Tocilescu în necropola de la Tomis , în SCIVA, tomul 66, nr. 1–2, București, 2015, pp. 123–128 Manual de istoria română: pentru șcólele secundare de ambe-sexe, Bucuresci, Lito-Tipografia Carol Göbl,1894; Balade și doine, (prefață Marin Bucur), București, Editura Tineretului, 1958. The Online Books Page. Grigore George Tocilescu, accesat la 30 martie 2019
Legături externe
Categorie:Nașteri în 1850 Categorie:Decese în 1909 Categorie:Istorici români Categorie:Epigrafiști români Categorie:Folcloriști români Categorie:Membri titulari ai Academiei Române Categorie:Oameni din județul Prahova Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu