Serviciul Federal de Securitate (ФСБ - Федера́льная слу́жба безопа́сности Росси́йской Федера́ции; transliterat Federalnaia slujba bezopasnosti Rossiiskoi Federații, prescurtat FSB) este serviciul secret al Federației Ruse, succesor al KGB-ului, fiind înființat oficial în 1995. Sediul central se află în Moscova.
Principalele responsabilități sunt în interiorul țării și includ contra-inteligență, securitate internă și de frontieră, contra-terorism și supraveghere, precum și investigarea altor tipuri de infracțiuni grave și încălcări ale legii federale. Are sediul în Piața Lubyanka, centrul Moscovei, în clădirea principală a fostei KGB. Conform Legii Federale din 1995 "Despre Serviciul Federal de Securitate", direcția FSB este executată de președintele Rusiei, care numește directorul FSB. Predecesorul FSB-ului a fost Serviciul federal de contrainformații (FSK) al Rusiei, el însuși succesor al KGB: la 12 aprilie 1995, președintele rus Boris Elțîn a semnat o lege care impunea o reorganizare a FSK, care a dus la crearea FSB. În 2003, responsabilitățile FSB au fost lărgite prin includerea Serviciului de Grăniceri, independent anterior și a unei mari părți a Agenției Federale a Comunicațiilor și Informațiilor Guvernamentale (FAPSI), desființată. Cele trei mari componente succesoare structurale ale fostei KGB care rămân independente din punct de vedere administrativ de FSB sunt Serviciul de Informații Externe (SVR), Garda de Stat (FSO) și Direcția Principală a Programelor Speciale ale Președintelui Federației Ruse. Sub legea federală rusă, FSB este un serviciu militar la fel ca forțele armate, MVD, FSO, SVR, FSKN, Direcția Principală pentru Controlul Drogurilor și apărarea civilă a EMERCOM, dar ofițerii săi nu poartă de obicei uniforme militare. FSB este responsabilă în principal de securitatea internă a statului rus, de contrainformații și de lupta împotriva crimei organizate, a terorismului și a contrabandei cu droguri, în timp ce spionajul de peste mări este responsabilitatea principală a Serviciului de Informații Externe al Rusiei, succesor al primei direcții a KGB precum GRU, un organism din cadrul Ministerului Apărării al Rusiei. Cu toate acestea, FAPSI FSB efectuează supravegherea electronică în străinătate. Toate agențiile de aplicare a legii și de informații din Rusia funcționează sub îndrumarea FSB, dacă este necesar. FSB are aproximativ 66.200 de angajați uniformi, inclusiv aproximativ 4.000 de trupe speciale. De asemenea, are aproximativ 160 000-200 000 de polițiști de frontieră. În conformitate cu articolul 32 al Legii constituționale federale privind guvernul Federației Ruse, FSB răspunde direct președintelui federației ruse și directorului FSB, în timp ce un membru al guvernului federației ruse, condus de președintele Guvernului, raportează numai președintelui. De asemenea, directorul, din oficiu, este un membru permanent al Consiliului de Securitate al Rusiei, prezidat de președintele și președintele Comitetului Național Antiterorist al Rusiei.
Istorie Recunoașterea inițială a KGB Serviciul Federal de Securitate este una dintre organizațiile succesoare ale Comitetului de securitate al statului sovietic (KGB). Ca urmare a încercării de lovitură de stat din 1991 - în care unele unități KGB, precum și șeful KGB, Vladimir Kryuchkov, au jucat un rol major - KGB a fost dezmembrat și a încetat să mai existe din noiembrie 1991. În decembrie 1991, două ordonanțe guvernamentale responsabile președintelui rus au fost create de decretele președintelui Elțîn, pe baza principalelor direcții relevante ale KGB-ului defunct: Serviciul de Informații Externe (SVR, fosta primă Direcție principală) și Agenția Federală a Comunicațiilor și Informațiilor Guvernamentale (FAPSI, care fuzionează funcțiile fostei 8 direcții principale și a celei de-a 16-a principale Direcția KGB). În ianuarie 1992, o altă instituție nouă, Ministerul Securității a preluat responsabilitățile interne și de securitate la frontieră. Ca urmare a crizei constituționale din 1993, Ministerul Securității a fost reorganizat la 21 decembrie 1993 în Serviciul Federal de Informații (FSK). FSK era condus de Serghei Stepashin. Înainte de începerea principalelor activități militare ale primului război cecen, FSK a fost responsabil pentru operațiunile sub acoperire împotriva separatiștilor conduse de Dzhokhar Dudayev .
Crearea FSB În 1995, FSK a fost redenumit și reorganizat în Serviciul Federal de Securitate (FSB) prin Legea federală "Despre Serviciul Federal de Securitate" (titlul legii modificat în iunie 2003 ) semnat de președinte pe 3 aprilie 1995. Reformele FSB au fost rotunjite prin Decretul nr. 633, semnat de Boris Elțîn la 23 iunie 1995. Decretul a făcut ca sarcinile FSB să fie mai specifice, oferind FSB drepturi substanțiale pentru desfășurarea activității criptografice și descriind puterile directorului FSB. Numărul de directori adjuncți a fost majorat la 8: 2 primi deputați, 5 deputați responsabili cu departamentele și direcțiile și 1 director adjunct care conduce Direcția regională Moscova și Moscova. Elțin a numit pe general colonelul Mihail Ivanovici Barsukov ca nou director al FSB. În 1998, Elțin a numit pe Vladimir Putin, un veteran al KGB, care l-a urmat pe Elțîn ca președinte federal, ca director al FSB. Putin era reticent în a prelua conducerea, dar, odată numit, a efectuat o reorganizare profundă, care a inclus și destituirea majorității membrilor personalului de conducere al FSB. Putin i-a numit pe Nikolai Patrushev ca șef al FSB în 1999. Rolul în al doilea război cecen. După ce sa încheiat principala ofensivă militară a celui de-al Doilea Război Cecen, iar separatiștii au schimbat tactica războiului de guerilla, comanda generală a forțelor federale din Cecenia a fost transferată de la armată la FSB în ianuarie 2001. În timp ce armata nu avea mijloace tehnice de urmărire a gherilei grupurile, FSB a suferit de informații insuficiente umane din cauza incapacității sale de a construi rețele de agenți și informatori. În toamna anului 2002, separatiștii au lansat o campanie masivă de terorism împotriva civililor ruși, inclusiv atacul de teatru de la Dubrovka. Incapacitatea forțelor federale de a desfășura operațiuni eficiente de combatere a terorismului a determinat guvernul să transfere responsabilitatea de a "menține ordinea" în Cecenia de la FSB la Ministerul Afacerilor Interne (MVD) în iulie 2003.
Reformele lui Putin Președintele Putin s-a întâlnit cu directorul FSB Nikolai Patrushev la 9 august 2000. După ce a devenit președinte, Vladimir Putin a lansat o reorganizare majoră a FSB. În primul rând, FSB poate fi pus sub control direct de către președinte printr-un decret emis la 17 mai 2000. Structura internă a agenției a fost reformată printr-un decret semnat la 17 iunie 2000. În structura rezultată, FSB trebuia să aibă un director, un prim adjunct director și nouă directori adjuncți, inclusiv un posibil secretar de stat și șefii a șase departamente : Departamentul de Securitate Economică, Departamentul de Contrainformații, Serviciul de organizare și personal, Departamentul de activitate, Departamentul de Analiză, Prognoză și Planificare Strategică, Departamentul pentru Protecția Sistemului Constituțional și Lupta împotriva Terorismului. În 2003, responsabilitățile agenției au fost considerate considerabil extinse. Serviciul de Grăniceri din Rusia, cu personalul său de 210.000, a fost integrat în FSB printr-un decret care a fost semnat la 11 martie 2003. Fuziunea a fost finalizată până la 1 iulie 2003. În plus, Agenția Federală de Comunicare și Informații Guvernamentale (FAPSI ) a fost desființată, iar FSB a primit o mare parte din funcțiile sale, în timp ce alte părți au fost trimise la Ministerul Apărării . Printre motivele acestei întăriri a FSB s-au numărat nevoia sporită de securitate după creșterea atacurilor teroriste împotriva civililor ruși începând cu criza de ostatic din Moscova; necesitatea de a pune capăt luptelor permanente dintre FSB, FAPSI și polițiștii de frontieră datorită funcțiilor lor suprapuse și nevoia unui răspuns mai eficient la migrație, traficul de droguri și comerțul ilegal cu arme. De asemenea, sa subliniat că FSB a fost singura bază de putere a noului președinte, iar restructurarea a întărit poziția lui Putin (vezi grupurile politice aflate sub președinția lui Vladimir Putin). La 28 iunie 2004, într-un discurs adresat ofițerilor FSB de rang înalt, Putin a subliniat trei sarcini majore ale agenției: neutralizarea spionajului străin, protejarea securității economice și financiare a țării și combaterea crimei organizate. În septembrie 2006, FSB a fost agitat de o remaniere majoră, care, combinată cu unele schimbări anterioare (cele mai remarcabile, cele ale directorilor adjuncți FSB Yury Zaostrovtsev și Vladimir Anisimov în 2004 și, respectiv, 2005), au fost considerate a fi legate de trei scandaluri de corupție care se desfășoară încet din anul 2000. Unii analiști au considerat o încercare de a submina influența directorului FSB, Nikolay Patrushev, deoarece a fost echipa lui Patrushev din cadrul Direcției KGB Karelian de la sfârșitul anilor 1980 - începutul anilor 1990, care a suferit cel mai mult fusese în vacanță în timpul evenimentului. Până în 2008, agenția avea un director, doi prim-directori adjuncți și 5 directori adjuncți. Avea următoarele 9 diviziuni: Contra-spionaj Serviciul pentru apărarea ordinii constituționale și lupta împotriva terorismului Serviciul de frontieră Serviciul de Securitate Economică Informații actuale și legături internaționale Servicii organizaționale și de personal Departamentul de monitorizare Serviciul științific și tehnic Serviciul de securitate organizațională Potrivit șefului FSB, Alexander Bortnikov, FSB își dezvoltă propriile sisteme de vehicule aeriene fără pilot, pentru a strânge informații.
Lupta împotriva terorismului FSB a forțelor speciale în timpul unei operațiuni speciale din Makhachkala, în urma căreia "un luptător a fost ucis și două atacuri teroriste au fost împiedicate" în 2010. Pornind de la criza de ostatic din Moscova în 2002, Rusia se confrunta cu niveluri crescute de terorism islamist. FSB, fiind principala agenție responsabilă cu operațiunile de combatere a terorismului, se afla pe primul loc în lupta împotriva terorismului. În timpul asediului teatrului de la Moscova și asediul școlii Beslan, unitățile Spetsnaz ale FSB, Alpha Group și Vympel, au jucat un rol-cheie în operațiunile de eliberare a ostaticilor. Cu toate acestea, performanța lor a fost criticată din cauza numărului mare de victime ale ostaticilor. În 2006, FSB a obținut un mare succes în eforturile sale de combatere a terorismului, când la ucis cu succes pe Shamil Basayev, conducătorul din spatele tragediei din Beslan și alte câteva acte teroriste de mare amploare. Potrivit FSB, operațiunea a fost planificată pe parcursul a șase luni și a fost posibilă din cauza activităților sporite ale FSB în țările străine care furnizau arme teroriștilor. Basayev a fost urmărit prin supravegherea acestui trafic de arme. Basayev și alți militanți se pregăteau să efectueze un atac terorist în Ingusheția, când agenții FSB i-au distrus convoiul; 12 militanți au fost uciși. În ultimii ani ai celei de-a doua președinții a lui Vladimir Putin (2006-2008), atacurile teroriste din Rusia au scăzut, scăzând de la 257 în 2005 la 48 în 2007. Analistul militar Vitaly Shlykov a apreciat eficacitatea agențiilor de securitate din Rusia, Cecenia și Daghestan au fost cheia succesului. În 2008, revista americană Carnegie Endowment's Policy Policy a numit Rusia drept "cel mai rău loc de a fi terorist" și a subliniat în special disponibilitatea Rusiei de a acorda prioritate securității naționale asupra drepturilor civile. Până în 2010, forțele ruse, conduse de FSB, au reușit să elimine conducerea de vârf a insurgenței cecene, cu excepția lui Dokka Umarov. Creșterea terorismului și extinderea puterilor FSB