miniatura|Această mașină aparținea departamentului de inspecție poștală al Stasi și resigila automat plicurile. Poliția secretă (sau poliția politică) sunt agenții guvernamentale care operează ca servicii secrete, implicându-se în operațiuni sub acoperire împotriva oponenților și disidenților politici, ideologici sau sociali ai unui guvern. Polițiile secrete sunt caracteristice statelor polițienești guvernate de regimuri autoritare și totalitare. Acestea protejează puterea politică a unui dictator sau a unui regim și operează în afara legii pentru a reprima disidenții și a slăbi opoziția politică.

Istoric

În Europa, instituționalizarea serviciilor secrete de securitate de stat a început în secolul al XVI-lea odată cu o profesionalizare, birocratizare și specializare sporite a securității statului care dorea să își maximizeze controlul asupra resurselor. Inchiziția a servit drept model pentru multe astfel de agenții de stat. Polițiile secrete au apărut în secolului al XVIII-lea, după Revoluția Franceză și Congresul de la Viena. Astfel de operațiuni au fost înființate în efortul de a detecta orice posibile conspirații sau subversiuni revoluționare. Vârful operațiunilor poliției secrete în cea mai mare parte a Europei a fost între 1815 și 1860, „când restricțiile privind votul, întrunirea, asocierea, sindicatele și presa erau atât de severe în majoritatea țărilor europene încât grupurile de opoziție au fost forțate să se angajeze în activități conspirative”. Geheime Staatspolizei din Austria și Geheimpolizei din Prusia au fost deosebit de cunoscute în această perioadă. După 1860, utilizarea poliției secrete a scăzut din cauza liberalizării, cu excepția regimurilor autocratice.Robert Justin Goldstein, Political Repression in 19th Century Europe (1983; Routledge 2013 ed.)

Republica Moldova În perioada sovietică, pe teritoriul actualei Republici Moldova a funcționat KGB al RSS Moldovenești, filiala locală a poliției secrete sovietice. Aceasta consolida regimul comunist, supraveghea populația, controla organizațiile culturale și politice și reprima disidenții. KGB-ul moldovenesc a participat la arestări politice, deportări și la monitorizarea minorităților considerate „nesigure” de către autoritățile sovietice.

După independența Republicii Moldova din 1991, structurile KGB au fost reorganizate în Ministerul Securității Naționale, iar ulterior în Serviciul de Informații și Securitate. Deși aceste instituții moderne nu mai reprezintă poliție politică, accesul limitat la arhive a generat dezbateri rolul structurilor de securitate în primii ani ai statului independent.

România În perioada interbelică, structurile de informații ale statului român au inclus Siguranța Statului, activă între anii 1924 și 1944, responsabilă cu supravegherea și contracararea activităților considerate amenințări la adresa ordinii de stat.

După instaurarea regimului comunist, a fost creată Securitatea, poliția politică a României socialiste, activă între 1948 și 1989. Securitatea a menținut puterea totalitar-comunistă prin supraveghere, represiune, arestări și control asupra vieții publice și private. Conform legii nr. 187/1999, Securitatea este definită drept o structură creată pentru instaurarea și menținerea regimului comunist, prin suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale. Stabilirea implicării în activitatea de poliție politică se face de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Rusia miniatura|Cartea de identitate a poliției secrete a lui Vladimir Putin, emisă de Stasi-ul est-german, în timp ce lucra ca ofițer de legătură KGB între 1985 și 1989. Ambele organizații au folosit forme similare de represiune. Ivan cel Groaznic a implementat Oprișnina în Rusia între 1565 și 1572. În Imperiul Rus, forțele de poliție secretă erau Secția a Treia a Cancelariei Imperiale și apoi Okhrana. Agenții Okhranei au fost vitali în identificarea și suprimarea oponenților țarului prin tortură și infiltrare în sindicate, partide politice și ziare. După Revoluția Rusă, Uniunea Sovietică a înființat Ceka, OGPU, NKVD, NKGB și MVD. Ceka a suprimat oponenții politici în timpul Terorii Roșii și a înființat o organizație anti-bolșevică falsă pentru a identifica oponenții. A fost precursorul temporar al KGB-ului, o agenție de poliție secretă ulterioară folosită în scopuri similare. NKVD a participat la Marea Epurare sub conducerea lui Stalin.

Ungaria Muzeul Casa Terorii din Budapesta expune sediul Partidului Crucile Săgeată, care a ucis sute de evrei în subsolul său, printre alte ținte considerate „inamici ai statului bazat pe rasă”. Aceeași clădire a fost folosită de poliția secretă a Autorității de Protecție a Statului pentru a tortura și executa oponenți ai statului.

Note

Vezi și

Lista organizațiilor de poliție secretă Comitetul de Siguranță Publică Detașament de execuție Supraveghere în masă Servicii secrete McCarthism Gestapo NKVD

Categorie:Aplicarea legii

Categorie:Totalitarism Categorie:Securitate națională Categorie:Represiune politică