Dealul Boiștea (583 m altitudinea maximă)Subcarpații ..., Ielenicz & Pătru & Cliuș, 2005, p. 18 sau Dealul Budaru este o structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei. Se află în grupa Subcarpațiilor Neamțului și limitează la est Depresiunea Neamțului, având un rol protectiv climatic în raport cu aceasta.

Deși inclus morfologic în mod tradițional Subcarpaților, din punct de vedere geologic aparține în principal subunității piemontane a Podișului Moldovei, fiind format din acumulări fluvio-deltaice ale paleo-rețelei de râuri, în Sarmațian.

În decursul istoriei dealul a avut și un rol militar, facilitând din acest punct de vedere apărarea depresiunii situate la vest de acesta și astfel, a culoarului prin care se face trecerea spre Transilvania.

Localizare

Este localizat în partea de est a Depresiunii NeamțuluiDavidescu, Gabriel & Chirica, Vasile & Cucolea, Mihai; Ed. Pim; Iașiș 2005;Istorie și viață spirituală în zona montană și submontană a Neamțului ; p. 10; accesat la 15 octombrie 2019 între Culmea Pleșului și Dealul Corni,Subcarpații ..., Ielenicz & Pătru & Cliuș, 2005, p. 177 cele trei dealuri limitând extern depresiunea și asigurând un rol de protecție pentru aceasta, în ce privește fenomenele meteorologice cu finalitate negativă.Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 28

Este situat între văile Neamțului și Topoliței, văi cu caracter de „porți”Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 20 prin care cuveta depresionară comunică cu valea Moldovei.Diaconu, Vasile; Descoperiri arheologice din secolul IV e.n. în Depresiunea Neamț; Acta Mvsei Tutovensis, IV/2009; Bârlad; p. 7; accesat la 16 octombrie 2019 Reprezintă astfel limita estică depresionară a cumpenei apelor dintre cele două râuri.Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 21

Face parte din anticlinoriul Culmii Pleșului (format din Culmea Pleșului propriu-zisă – cea mai înaltă subunitate, Dealul Boiștea (Budaru), Dealul Bodești (Corni), Dealul Chicera, Dealurile Bahnei (Runc) și Glacisul Moldoveni), fiind situat în grupa Subcarpaților Neamțului.Geomorfologia României:..., Posea, 2005, p. 429 Tradițional, limita externă a Subcarpaților Moldovei este fixată la estul dealurilor Boiștea, Corni, Mărgineni și Runc, în zona de contact cu terasele râurilor Moldova și Siret. Dealul se află astfel în segmentul central al laturii externe a Subcarpaților Moldovei, segment cu un profil mai calm decât cel nordic (Culmea Pleșului) și cel sudic (Pietricica Bacăului) și mai coborât cu circa 200 m.Geografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu, 2004, Partea a III-a Subcarpații – 2. Regiunile geografice ale Subcarpaților – 2.1. Subcarpații Moldovei

Elemente de geologie

Structurile anticlinale ale grupe subcarpatice respective exprimă numai o convergență morfologică, deoarece ele aparțin în fapt subunității piemontane a Podișului Moldovei și sunt formate din acumulări fluvio-deltaice ale paleo-rețelei de râuri, depozite care nu sunt în relație cu molasa din avanfosă și structura cutată a acesteia. Astfel, limita propriuzisă dintre subcarpați și piemontul podișului se află baza flancurilor din partea de vest ale dealurilor Boiștea, Corni, Stânca, Mărgineni, Bârjoveni și Runc,Geografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu, 2004, Partea a III-a Subcarpații – 1 . Caracteristici geografice generale – 1.1. Poziția geografică și limitele spațiale – 1.1.2. Limitele spațiale adică la limita balamalei teraselor superioare ale râurilor Neamț și Cracău. Dealurile din estul depresiunilor Neamț și Cracău-Bistrița sunt astfel, resturi sarmațieneale treptei piemontaneSubcarpații ..., Ielenicz & Pătru & Cliuș, 2005, p. 177 moldave, distruse prin înălțările subcarpaților și podișului.Geomorfologia României:..., Posea, 2005, p. 134 Format succesiv dinspre nord spre sud în cea mai mare parte în epoca sarmațiană (la nord de valea râului Moldova și parțial în actuala zonă dintre Moldova și Trotuș), precum și pe măsura retragerii spre sud a lacului moldav, în intervalul pliocen-cuaternar, Piemontul Moldav a fost distrus de înălțarea subcarpaților și a Podișului Moldovenesc.Geomorfologia României:..., Posea, 2005, p. 134

Partea sa superioară este formată din pietrișuri și nisipuri. Limita față de sectorul subcarpatic propriu-zis este dată de o linie care unește localitățile Blebea, Boiștea și Târpești și care trece la nivelul dealului la o altitudine aproximativă de 500 m.

Elemente de geomorfologie

Deschiderile depresiunii spre valea Moldovei sunt largi, atât pe valea Topoliței (situată între dealurile Boiștea și Corni), cât și pe cea a Ozanei, situată la nord de deal, ultima fiind cea mai largă.Considerații privind impactul ..., Maniliuc, 2009, p. 12

Versantul nordic al dealului este mai abrupt.Considerații privind impactul ..., Maniliuc, 2009, p. 8 Unde debușează văile torențiale coboarâte de pe versanți, apar conuri de dejecție.Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 21

Vegetație și faună Vegetația spontană actualăConsiderații privind impactul ..., Maniliuc, 2009, p. 28 este reprezentată de o foioase, între care predomină predomină stejarul și care împădurește bine culmea.Considerații privind impactul ..., Maniliuc, 2009, p. 16

Elemente de geografie umană și economică

La poalele dealului se află situate satele Boiștea și Blebea,Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 33 pe flancurile nordic de pe dreapta Neamțului și respectiv, pe cel sudic de pe stânga Topoliței, ambele localități fiind situate într-o poziție de contact dintre deal și depresiune.Depresiunea Neamtului - studiu..., Dimitriu, 2007, p. 255 Tot în partea de sud, la vest, este situat satul Plugari.Județul Neamț – Harta Turistică; accesat la 15 octombrie 2019 Pe deal sunt situate relee de televiziune și telefonie,Istrate, Petru; Tărâmuri nemțene în A(p)titudini, Nr. 9 . Decembrie 2014; accesat la 16 octombrie 2019 precum și o cruce luminoasă.Parohia Boiștea; Sfințirea Crucii luminoase de pe dealul Boiștea; boistea.mmb.ro; accesat la 16 octombrie 2019

Numele satului Boiștea provine de la „boiște” = loc de luptă sau loc unde are loc bătaia peștilorButnaru, Daniela Ștefania; Toponimia bazinului hidrografic al Neamțului; Ed. Alfa; Iași; 2011; ISBN 978-606-540-059-7; pp. 43, 59; accesat la 15 octombrie 2019 (depunerea și fecundarea icrelor)Boiște (definiție); Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a; Institutul de Lingvistică ala Academiei Române; Editura Univers Enciclopedic; 1998; accesat la 16 octombrie 2019 Este de menționat astfel că, alături de dealurile Pleșu și Corni, dealul Boiștea a avut în decursul timpului un rol de protecție pentru Depresiunea Neamțului, în ce privește expunerea la invaziile dușmane. Astfel, vatra satului Blebea, situată până în secolul XVIII pe partea stângă a Ozanei în lungul drumului care duce spre Pașcani, a fost mutată din rațiuni protective pe locația actuală, date fiind desele invazii. O motivație similară există și în ce privește situarea vetrei satului Boiștea, aflată pe valea Topoliței, deși în acest caz ar putea fi luată în discuție și situarea favorabilă din punct de vedere al climatului dat de expunerea sudică.

De asemenea, în cel de-Al Doilea Război Mondial, linia de fortificații care închidea coridorul de pătrundere spre Transilvania, al cărui capăt estic era în Depresiunea Neamțului, trecea peste Ozana pe la Blebea pe lângă pădurea Boiștea, mergea spre satul Dumbrava pe lângă herghelia de cai și de aici continua pe marginea pădurii Cenușa-Ingărești.Război blestemat, Stan, 2009, p. 126 Alături de amplasamente de artilerie destinate să neutralizeze înaintarea trupelor sovietice,Război blestemat, Stan, 2009, p. 164 pe deal se găsea un punct de observare al Armatei României,Război blestemat, Stan, 2009, p. 152 cu vizibilitate începând de la zona de fortificații de pe Imașul Târgului, spre Vârful Steagului, Poiana Lungă, Munteni, Trofinești, Curătura, Dumbrava, Pădurea Făgițel, Coverca și spre valea Ozanei spre Timișești, până la râul Moldova.Război blestemat, Stan, 2009, p. 158

Căile de comunicație rutiere principale care înconjoară dealul sunt reprezentate la nord de acesta de DN15B, care unește orașul Târgu Neamț de DN2, la vest și sud pe valea Topoliței de DJ155I și la est de DJ155B.

Referințe

Bibliografie thumb|right|200px|Înălțarea în ajunul Paștelui a coroanei, pe culmea dealului Boiștea. Dimitriu, Radu; Depresiunea Neamtului - studiu de geografie umana (părți: I, II; Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2007; ISBN 978-973-703-243-0 Ielenicz, Mihai & Pătru, Ileana Georgeta & Cliuș, Mioara; Subcarpații României; Editura Universitară; 2005 Ungureanu, Irina; Geografia Carpaților și Subcarpaților; Secția Istorie-Geografie, Facultatea de Istorie, Universitatea Al.I.Cuza; Iași; 2004 Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine; București; 2005; ISBN 973-725-213-6 Maniliuc, Ecaterina; Considerații privind impactul activităților antropice asupra calității factorilor de mediu în orașul Târgu Neamț ; Coord. Lect. dr. ing. Breabăn Iuliana Gabriela, Universitatea „Alecandru Ioan Cuza” Iași, Facultatea de Geografie și Geologie, specializarea Geografia mediului; Iași; 2009 Stan, Dumitru; Război blestemat: Comuna Răucești la 65 de ani de la cel de-al Doilea Război Mondial 1944-2009 ; Ed. Cetatea Doamnei; Piatra Neamț; 2009; ISBN 978-973-1755-84-7

Legături externe

Atlasul geografic al României: Harta Subcarpaților Moldovei și Podișului Moldovei

Vezi și Muzeul de artă populară „Nicolae Popa” din Târpești

Categorie:Dealuri din România Categorie:Geografia județului Neamț Categorie:Subcarpații României