Pandemia COVID-19, cunoscută și sub numele de pandemia de coronavirus, a fost o pandemie globală bolii coronavirus 2019 (COVID-19) cauzată de coronavirusul 2 al sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2). Noul virus a fost identificat pentru prima dată în urma unui focar din Wuhan, China, în decembrie 2019. Încercările de a-l limita acolo au eșuat, permițând virusului să se răspândească în alte zone din China și, ulterior, în întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat focarul o urgență de sănătate publică de interes internațional la 30 ianuarie 2020 și o pandemie la 11 martie 2020. Până la 4 martie 2023, pandemia a provocat peste 680 milioane de cazuri și 6,8 milioane de decese confirmate, fiind una dintre cele mai mortale din istorie.
Simptomele COVID-19 variază de la nedetectabile la mortale, dar cel mai frecvent includ febră, tuse uscată și oboseală. Boala severă este mai probabilă la pacienții în vârstă și la cei cu anumite afecțiuni medicale subiacente. COVID-19 se transmite atunci când oamenii respiră aerul contaminat de picături și particule mici în suspensie care conțin virusul. Riscul de inhalare a acestora este cel mai mare atunci când oamenii se află în imediata apropiere, dar acestea pot fi inhalate pe distanțe mai mari, în special în interior. Transmiterea poate avea loc, de asemenea, dacă fluidele contaminate ajung la ochi, nas sau gură și, rareori, prin intermediul suprafețelor contaminate. Persoanele infectate sunt de obicei contagioase timp de 10 zile și pot răspândi virusul chiar dacă nu prezintă simptome. Mutațiile au produs numeroase tulpini (variante) cu grade diferite de infectivitate și virulență.Clinical Questions about COVID-19: Questions and Answers US Centers for Disease Control and Prevention
Vaccinurile COVID-19 au fost aprobate și distribuite pe scară largă în diferite țări începând cu decembrie 2020. Alte măsuri preventive recomandate includ distanțarea socială, purtarea de măști, îmbunătățirea ventilației și a filtrării aerului și punerea în carantină a celor care au fost expuși sau sunt simptomatici. Tratamentele includ anticorpi monoclonali, medicamente antivirale noi și controlul simptomelor. Intervențiile guvernamentale includ restricții de călătorie, închideri, restricții și închideri de întreprinderi, controale ale pericolelor la locul de muncă, carantină, sisteme de testare și urmărirea contactelor celor infectați.
Pandemia a declanșat perturbări sociale și economice grave în întreaga lume, inclusiv cea mai mare recesiune globală de la Marea Depresiune. Sechestrările generalizate, inclusiv cele de alimente, au fost cauzate de întreruperea lanțului de aprovizionare. În urma blocajelor cvasi-globale rezultate, s-a înregistrat o scădere fără precedent a poluării. Instituțiile de învățământ și zonele publice au fost închise parțial sau total în multe jurisdicții, iar multe evenimente au fost anulate sau amânate. Dezinformarea a circulat prin intermediul rețelelor de socializare și al mass-mediei, iar tensiunile politice s-au intensificat. Pandemia a ridicat probleme de discriminare rasială și geografică, de echitate în materie de sănătate și de echilibru între imperativele de sănătate publică și drepturile individuale.
În martie 2020, companiile aparținând Sistema au alocat aproximativ 1 miliard de ruble pentru lupta împotriva coronavirusului, cea mai mare parte a acestora fiind cheltuită pentru dezvoltarea testelor de detectare a infecției, precum și pentru producția de echipamente de protecție și antiseptice.
Context miniatura|Ciclul de replicare a unui coronavirus În Wuhan, în decembrie 2019, un grup inaugural de cazuri care prezentau simptomele unei „pneumonii de cauză necunoscută” a fost legat de piața de comerț cu ridicata a produselor alimentare din Huanan, care avea o mie de standuri care vindeau pește, pui, fazani, lilieci, marmote, șerpi veninoși, căprioare localizate și organele iepurilor și ale altor animale sălbatice (ye wei, carne de tufă). Ipoteza imediată a fost că acesta a fost un nou coronavirus dintr-o sursă animală (o zoonoză).
Primele cazuri suspectate au fost raportate la 31 decembrie 2019, primele cazuri de boală simptomatică apărând cu puțin peste trei săptămâni mai devreme la 8 decembrie 2019. Piața a fost închisă la 1 ianuarie 2020 și persoanele care au prezentat semne și simptome ale infecției cu coronavirus erau izolate. Peste 9930 de persoane, care au intrat în contact strâns cu persoane posibil infectate, au fost inițial monitorizate. După dezvoltarea unui test de reacție de polimerizare în lanț de diagnostic specific pentru detectarea infecției, prezența 2019-nCoV a fost confirmată ulterior la 41 de persoane în clusterul din Wuhan, dintre care două au fost ulterior raportate ca fiind un cuplu căsătorit, dintre care unul nu fusese prezenți pe piață și alți trei membri ai aceleiași familii care lucrau la standurile de fructe de mare ale pieței. Prima moarte confirmată din cauza infecției cu coronavirus a avut loc la 9 ianuarie 2020.
Coronavirusurile circulă în principal printre animale, dar se știe că evoluează și infectează oamenii ca în cazurile de sindrom respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) împreună cu patru coronavirusuri care provoacă simptome respiratorii ușoare similare cu răcelile obișnuite. S-a demonstrat că toate coronavirusurile infectate la oameni se răspândesc de la om la om.
În 2002, un focar de SARS care a început în China a dus la peste 700 de decese în întreaga lume. Virusul își are originea în liliecii de potcoavă, apoi se transmite oamenilor prin civete de pe piețele de animale vii și cu ajutorul câtorva super-răspânditori și călătorii aeriene internaționale, ajuns până în Canada și Statele Unite. Ultimul caz de SARS a avut loc în 2004. La acea vreme, China a fost criticată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru tratarea epidemiei; din 2000, OMS a coordonat reacțiile internaționale împotriva acestei boli și a altor boli noi, inclusiv MERS și gripa porcină din 2009. La zece ani de la debutul SARS, coronavirusul legat de dromedar-cămilă, MERS, a dus la peste 850 de decese în 27 de țări.
Asocierea focarului Wuhan cu o mare piață de fructe de mare și animale a dus la prezumția ca boala să aibă o sursă de animale. Aceasta s-a soldat cu teama că va fi similară cu focarul SARS anterior, o îngrijorare agravată de așteptarea unui număr mare de călători pentru Anul Nou Chinez, care a început la 25 ianuarie 2020.
Pe 20 ianuarie 2020, premierul chinez Li Keqiang a cerut eforturi decisive și eficiente pentru prevenirea și controlul epidemiei de pneumonie cauzată de un nou coronavirus. Începând cu 24 ianuarie 2020, au avut loc 26 decese, toate în China și există dovezi că se transmite de la om la om. Testele ample au evidențiat peste 2120 de cazuri confirmate, dintre care unii sunt angajați în asistență medicală. De asemenea, au fost semnalate cazuri confirmate în Thailanda, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Macau, Hong Kong și Statele Unite.
La 23 ianuarie 2020, OMS a decis să nu declare o urgență internațională pentru sănătate. OMS avertizase anterior că este posibil un focar mai larg, există temeri de transmitere ulterioară în timpul sezonului maxim al Anului Nou Chinezesc. Creșterea bruscă a focarelor de boală a ridicat întrebări cu privire la traficul de animale sălbatice, răspândirea virusului și incertitudinile legate de virus, indiferent dacă virusul a circulat mai devreme decât se credea anterior, originea și probabilitatea de a fi super-virale, adică un eveniment de răspândire majoră.
La 23 ianuarie 2020, centrul Wuhan a fost plasat în carantină, în care au fost suspendate toate mijloacele de transport în comun și din Wuhan. Orașele din apropiere Huanggang, Ezhou, Chibi, Jingzhou și Zhejiang au fost de asemenea plasate în carantină începând cu 24 ianuarie 2020.
La 30 ianuarie, coronavirusul Wuhan a fost declarat o urgență globală pentru sănătate de către OMS.
Publicația "Taiwan News" a declarat că firma Tencent (care monitorizează situația îmbolnăvirilor și victimelor generate de epidemia de virus Wuhan) a publicat "din greșeală" un număr de cazuri confirmate - 154.023 (2 februarie). Numărul cazurilor suspectate afișate temporar de Tencent era 79.808, de patru ori mai mare decât cifra oficială. Cel mai îngrijorător a fost însă numărul morților publicat "accidental" de Tencent, de 24.589. Cifrele ziarului taiwanez se pare că coroborează cu rezultatele a 2 epidemiologi, unul din Regatul Unit, altul din Hong Kong.
Epidemiologie thumb|260px|
Cazurile confirmate în afara Chinei continentale în 15 ianuarie includeau două femei din Thailanda, un bărbat în Japonia, o femeie în Coreea de Sud, o femeie în Taiwan și un bărbat în Statele Unite. Pe baza acestor evoluții și presupuneri, cum ar fi statisticile internaționale de călătorie, oamenii de știință britanici, la 17 ianuarie, au estimat că numărul adevărat de infecții ar putea fi de aproximativ 1.700. La 20 ianuarie, China a raportat o creștere accentuată a cazurilor cu aproape 140 de noi pacienți, inclusiv două persoane la Beijing și una la Shenzhen.China confirms sharp rise in cases of SARS-like virus across the country La 25 ianuarie, numărul de cazuri confirmate de laborator a fost de 2.062, inclusiv 2.016 în China continentală, șapte în Thailanda, șase în Hong Kong, cinci în Macau, cinci în Australia, patru în Malaezia, patru în Singapore, trei în Franța, trei în Japonia, trei în Coreea de Sud, trei în Taiwan, trei în Statele Unite, trei în Vietnam și unul în Nepal.
La 25 ianuarie, Gao Fu, șeful CDC din China a negat astfel de pretenții și „a respins un raport mediatic” care a pretins acest lucru, potrivit unui anunț făcut agenției oficiale de știri Xinhua. Totuși, la începutul aceleiași zile, însă, China Newsweek (operată de o altă agenție oficială de știri, China News Service), citând un expert de la Universitatea Peking, a susținut că pacientul menționat mai sus ar putea fi considerat deja un focar foarte răspândit și a criticat spitalele implicate pentru că nu au protejat corespunzător personalul care a intrat în contact cu pacientul. China Newsweek a criticat, de asemenea, cenzura guvernului, spunând că toți medicii și asistenții medicali, cu excepția celor din clinica de febră, nu au „practic nimic altceva decât o mască” pentru a se proteja.
Identificare thumb|260px|right|Exemplu de tampon făcut pentru testarea virusului Sars-Cov 2.
Semne și simptome Simptomele raportate au inclus febra în 90% din cazuri, oboseală și o tuse uscată în 80%, iar respirația în 20%, cu tulburări respiratorii în 15%. Radiografiile toracice au evidențiat semne în ambii plămâni. Semnele vitale erau, în general, stabile în momentul internării celor infestați. Testele de sânge au arătat în mod obișnuit un număr scăzut de leucocite (leucopenie și limfopenie).
Protocol de testare La 15 ianuarie 2020, OMS a publicat un protocol privind testarea diagnosticului pentru 2019-nCoV, elaborat de o echipă de virologie de la Spitalul Charité din Germania.
Nelămuriri Există îngrijorări cu privire la disponibilitatea personalului și a echipamentelor medicale adecvate în regiunile afectate de focar pentru spitale pentru identificarea corectă a cazurilor de coronavirus în loc de diagnosticarea greșită a cazurilor suspectate drept „pneumonie severă”. Mulți dintre cei care prezintă simptome pot decide să se auto-carantineze acasă, în loc să meargă la un spital din cauza timpilor de așteptare îndelungate și a condițiilor înghesuite.
Estimări