Parcul Central „Anton Scudier” este unul dintre cele mai vechi parcuri din Timișoara, înființat în 1880 din dispoziția generalului Anton von Scudier. În parc se află mai multe monumente ale unor personalități și Monumentul Ostașului Român. Parcul este amenajat cu fântâni, bănci și mese de șah.

Istoric thumb|Timișoara la 1853 — se observă Zona Non Aedificandi În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Timișoara era o cetate fortificată cu o suprafață destul de mare pentru o cetate (în interiorul actualului inel nr. 1), dar foarte mică pentru un oraș, actual Timișoara având 5 inele. Majoritatea populației locuia în afara zidurilor, în special într-o zonă, Iosefin, la sud-vest de cetate. De asemenea, existau așezări spre nord-vest (actuala Mehala) și est (actualul Fabric). Între fortificațiile exterioare ale cetății și aceste zone locuite doctrina militară a vremii cerea să existe esplanada (Zona Non Aedificandi), un spațiu liber de 949 m (până la actualul inel nr. 3) unde nu se permiteau construcții.Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei , Timișoara: Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, 2013, accesat 2016-07-15

Odată cu progresele artileriei importanța fortificațiilor a scăzut, astfel s-a pus problema defortificării Timișoarei, recuperând terenul ocupat de fortificații și esplanadă. Demersurile au început în 1859, iar în 1868, în timpul primarului Carol Küttel, se iau primele măsuri. La 10 noiembrie 1868 împăratul Franz Joseph aprobă reducerea esplanadei la 569 m, însă cu obligația ca noile străzi să fie amplasate radial față de cetate, din considerente militare. În 1872 se aprobă și demolarea zidurilor fortificațiilor. Fortificațiile și terenul esplanadei erau proprietatea Ministerului de Război de la Budapesta.

Pe esplanadă, între anii 1738–1771, spre Iosefin, între cetate și canalul Bega a fost un cimitir civil și militar, unde au fost înmormântați 8–9000 de oameni morți în special în timpul epidemiei de ciumă din 1738–1739. Cimitirul a fost închis după amenajarea cimitirului din Calea Lipovei. Un secol mai târziu, comandantul Banatului, generalul Anton von Scudier, a dat dispoziții pentru mutarea osemintelor în cimitirul din Calea Lipovei, iar în zonă să fie plantați copaci și să fie amenajată drept parc de promenadă. Până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial parcul s-a numit Parcul Scudier.Nicolae Ilieșiu, Timișoara: Monografie istorică, Timișoara: Editura Planetarium, ed. a 2-a, ISBN 978-973-97327-8-9, reeditare a primei ediții, Timișoara: Editura Planetarium, 1943, pp. 319–320Liana Păun, Timișoara uitată: Parcurile orașului (I). Cum au apărut cele mai vechi spații verzi din cetate, pressalert.ro, 4 ianuarie 2015, accesat 2016-07-18Istoria parcurilor din Timișoara. Vezi ce povești au în spate locurile de promenadă din oraș, stirileprotv.ro, 19 noiembrie 2012, accesat 2016-07-19Cristina Popescu, Bătrânul Parc Scudier intră în reabilitare. Primăria Timișoara caută constructor, banatulazi.ro, 21 mai 2016, accesat 2016-07-19 De la începutul anilor 1950 și până în 1955 parcul s-a numit Parcul I. V. Stalin, apoi Parcul Central.Octavian Leșcu, Parcurile orașului Timișoara în decursul anilor , Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara, 27 mai 2008, accesat 2016-07-19Smaranda Vultur, Memoria în criză. Studiu de caz: Revoluția din 1989 ca fractură temporală și producere de memorie , memoriatimisoarei.ro, accesat 2016-07-19 Din 2015 denumirea parcului este Parcul Central „Anton Scudier”.Proces verbal de ședință din data 23.06.2015 , primariatm.ro, accesat 2016-08-19Atenție, se schimbă mai multe denumiri de parcuri, scuaruri și străzi la Timișoara! Iată lista!, opiniatimisoarei.ro, 3 decembrie 2015, accesat 2016-07-19

Monumente Statuia generalului Scudier thumb|Statuia lui Scudier, înainte de 1918 thumb|Ceasul în locul statuii lui Scudier În 1881 în parc a fost amplasată statuia generalului Scudier, în mărime naturală, din fontă aurită. Inscripția, în limba germană, de pe soclu era:Lajos Kakucs, De la Fântana Pașei de pe lângă mănăstirea dervișilor pană la Parcul Rozelor: Contribuții la istoria parcurilor din Timișoara , Analele Banatului, Serie nouă, Arheologie – istorie, XXIII, pp. 343–384, Cluj-Napoca: Ed. Mega, 2015 „Dem Andenken des Feldzugmeisters Freiherren Anton Scudier, gewesenen Militarkommandanten von Temesvar/, Dem begeisterten Forderer der Verkehrs und Verschonerungs Interessen dieser Stadt/, Dem Initiator dieser Anlage/, Alls Zeichen dankbarer Annerkenung errichtet von der Burgerschaft der kon. Freistadt Temeswar im Jahre 1881”

în traducerea istoricului N. Ilieșiu: „În amintirea comandantului imperial regesc baron Antoniu Scudier, însuflețitul sprijinitor al intereselor artistice, de comunicație ale orașului, începătorul plantațiunilor. Drept recunoștință ridicat în 1881 de cetățenii orașului liber regesc Timișoara.”

Această statuie a fost distrusă la 26 octombrie 1918,Date importante despre orașul Timișoara , primariatm.ro, accesat 2016-08-19 în contextul tulburărilor determinate de prăbușirea frontului austro-ungar, ulterior pe soclul ei fiind instalat un ceas.

Bustul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea Monumentul arată recunoștința bănățenilor pentru Delavrancea, care a militat pentru unirea Transilvaniei cu România. Monument istoric (LMI TM-III-m-B-06301), bustul, din bronz, a fost realizat în 1933 de Cornel MedreaDirecția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural a Județului Timiș, Timisoara-Monumente-de-Arta-Plastica , cimec.ro, Simpozionul național „Arta monumentală în arhitectura orașului contemporan”, Timișoara: 25 mai 2002Liana Păun, Timișoara uitată: Statuile emblematice ale orașului (VII) Ce semnificație au busturile interbelice din oraș și ce aport au avut aceste personalități pentru oraș, pressalert.ro, 8 martie 2015, accesat 2016-07-25 și este amplasat în mijlocul unui rondou, în partea de vest a parcului.

Monumentul lui Vincențiu Babeș Jurist și deputat în Dieta de la Budapesta, Vincențiu Babeș a susținut drepturile românilor. A fost membru fondator al Academiei Române (1866), ca reprezentant al Banatului, considerat provincie românească din afara țării. Monument istoric (LMI TM-III-m-B-06300), bustul a fost realizat în 1935 de Aurel Popp și este amplasat la sud de Aleea Personalităților (poziția „X” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală (dinspre catedrală).

Monumentul lui Alexandru Mocioni Deputat în Dieta de la Budapesta, Alexandru Mocioni a militat pentru drepturile românilor și a făcut numeroase acte de filantropie. În perioada interbelică pe locul unde acum este Catedrala Mitropolitană era amplasat un bust al său. În 1936 bustul a fost mutat în Parcul Scudier, iar în 1949 a fost distrus. Odată cu proiectul Aleii Personalităților, s-a decis amplasarea unui bust nou al lui pe locul unde era anterior.Alexandru Mocioni înapoi în Parcul Central , Monitorul Primăriei, 27 martie 2009 Bustul, de bronz, realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu este situat la nord de Aleea Personalităților (poziția „Y” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală și a fost dezvelit la 30 martie 2009.Agerpres, Dezvelirea bustului marelui patriot bănățean Alexandru Mocioni , agerpres.ro, 29 martie 2009, accesat 2016-07-25

Monumentul Ostașului Român Monumentul Ostașului Român,Stefan Both, Monumentul „Ostașului Sovietic“ din Parcul Central al Timișoarei, „trimis“ în Cimitirul Eroilor, adevarul.ro, 27 noiembrie 2013, accesat 2016-07-19 sculptat de Ion Vlad. Monumentul, din marmură de Rușchița, a fost dezvelit la 30 decembrie 1962, iar inițial a fost dedicat „ostașului sovietic eliberator”, motiv pentru care s-a propus să fie mutat în Cimitirul militar sovietic din Calea Lipovei, iar în locul său să fie refăcută statuia generalului Scudier. Însă în acel cimitir există un alt monument al ostașului sovieticCompartimentul Monumente: Raportul primarului pe anul 2015 , primariatm.ro, accesat 2016-07-19 și se consideră că monumentul din parc are o mare valoare artistică și că nu este neapărat al ostașului sovietic, deoarece în epocă toate armatele din Estul Europei aveau uniforme asemănătoare. Ca urmare, monumentul putea fi considerat la fel de bine unul al ostașului român, pe el fiind amplasată inscripția: „Glorie ostașilor români, moștenitori ai tradițiilor eroice străbune, care au luptat cu eroism împotriva fascismului, pentru libertatea și independența patriei”

După 1989 inscripția a fost modificată, monumentul fiind astfel „reciclat”: „Glorie ostașului român, moștenitor al tradițiilor istoriei străbune care a luptat cu eroism împotriva bolșevismului și fascismului pentru libertatea și independența patriei”

Inscripția actuală este considerată și ea a fi inadecvată istoric, deoarece armata română a luptat nu numai împotrivă, ci și alături, atât de germani, cât și de ruși.

Aleea Personalităților thumb|300px|Poziția Aleii Personalităților† = Catedrala Mitropolitană; □ = Opera thumb|300px|Poziția busturilor pe alee.X – poziția monumentului lui Vincențiu BabeșY – poziția monumentului lui Alexandru Mocioni thumb|Aleea Personalităților

Aleea Personalităților este un muzeu în aer liber, unde sunt expuse 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari care au contribuit la dezvoltarea orașului, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști plastici.Primăria Timișoara, Lista pentru Aleea Personalităților Timișene , HCL 132/24.03.2009, Anexa 1

Ordinea busturilor din schemă este cea în sensul acelor de ceasornic, cu bustul lui Sever Bocu în dreptul intrării dinspre catedrală:

Sever Bocu Aurel Cosma Eugeniu de Savoia Claudius Florimund Mercy Carol Telbisz Iancu de Hunedoara Deliu Petroiu Ion Românu Pius Brânzeu Eduard Pamfil Gheorghe Tohăneanu Nicolae Boboc Anghel Dumbrăveanu Carol Robert de Anjou Ormós Zsigmond Corneliu Miklosi Dositej Obradović Ioachim Miloia Romul Ladea Virgil Birou Béla Bartók János Török Carol Küttel Stan Vidrighin

Reamenajări Skatepark În Parcul Central exista un skatepark special amenajat, însă acesta a fost închis în 2008. Se dorea reamenajarea acestui skatepark,Încep lucrările la noul skatepark. Ce li se pregătește amatorilor de sporturi extreme?, tion.ro, 28 aprilie 2015, accesat 2016-07-19 dar până în 2015 nu se făcuse nimic, proiectul fiind în litigiu.Alina Strugariu, Noul skatepark ar trebui să fie gata într-o lună, dar lucrările nici n-au început!, 18 iunie 2015, accesat 2016-07-19Alina Strugariu, S-a rezolvat cu skatepark-ul: nu se mai face! Primăria și firma executantă se amenință cu procese, tion.ro, 22 iulie 2015, accesat 2016-07-19Alina Strugariu, Adio skatepark in Parcul Central, Primaria Timisoara anunta rezilierea contractului!, tion.ro, 13 septembrie 2015, accesat 2016-07-19

Grădini vieneze thumb|Parcul în 2019 În 2017 existau propuneri de reamenajare a parcului în stilul grădinilor vieneze de la Palatul Schönbrunn,SC Greencity Andliv SRL, Parcul Scudier Timișoara: Varianta I de reamenajare peisagistică , primariatm.ro, accesat 2016-07-19 respectiv în stil englezesc.SC Greencity Andliv SRL, Parcul Scudier Timișoara: Varianta II de reamenajare peisagistică , primariatm.ro, accesat 2016-07-19 În urma sondajelor, preferințele timișorenilor s-au îndreptat spre prima variantă.Corneliu Bănățan, Parcurile Timișoarei vor fi modernizate , ziuadevest.ro, 8 februarie 2016, accesat 2016-07-19Daniel Bălteanu, Grădina vieneză la Timișoara, într-unul dintre parcurile simbol ale orașului! Ce se întamplă luni?, opiniatimisoarei.ro, 22 mai 2016, accesat 2016-07-19