Annie Ernaux, născută Duchesne, () este o scriitoare franceză. Opera sa literară este în esență autobiografică. Cartea ei Les Années a fost publicată în Franța în 2008 și are un mare succes. În 2022, a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură, care i-a fost acordat „pentru curajul și acuitatea clinică cu care dezvăluie rădăcinile, înstrăinările și constrângerile colective ale memoriei personale”.
Viață Ernaux și-a petrecut copilăria și tinerețea în Yvetot, în Normandia. Ea a crescut în circumstanțe modeste. Părinții ei au fost inițial muncitori și mai târziu au condus un mic magazin cu o cafenea. A urmat un liceu și a studiat la Rouen și Bordeaux. Ulterior, Ernaux a lucrat ca profesor la liceul din Bonneville, la Collège d’Évire din Annecy-le-Vieux, în Pontoise și la Centre national d’enseignement à distance (CNED).
Cariera literară În 1974, Ernaux a publicat primul ei roman autobiografic Les Armoires vides. În 1984, a primit Prix Renaudot pentru La Place.
Romanul Les Années, publicat în 2008, a câștigat mai multe premii. Tot în 2008 a primit „Prix de la langue française” pentru întreaga sa lucrare.
În 2011, ea a publicat L’Autre Fille, o scrisoare către sora ei care a murit la vârstă de șase ani, cu doi ani înainte de nașterea autoarei. L’Atelier noir, o colecție de note, planuri și gânduri despre activitatea ei, a fost publicată tot în anul 2011. Antologia Écrire la vie a fost publicată și în Quarto în 2011. Pe lângă majoritatea lucrărilor autobiografice, aceasta include și fotografii și extrase din jurnal.Les armoires vides; La honte; L'événement; La femme gelée; La place; Hôtel Casanova, Histoires, Retours; Journal du dehors; Littérature et politique; Une femme; Cesare Pavese, Images, questions d'URSS; Je ne suis pas sortie de ma nuit; Passion simple; Leipzig, passage, De l autre côté du siècle; Se perdre; L'occupation; Le chagrin, L'homme de la poste à C., La fête; Les années. Mit 100 Seiten Fotos und Auszügen aus Journal intime, bis dato nicht publiziert.
În aprilie 2016, ea a publicat o altă lucrare autobiografică, Mémoire de fille,Fiche de l’ouvrage Mémoire de fille, Gallimard. în care tratează primele experiențe sexuale realizate în vara anului 1958 și gustul lor pe tot parcursul vieții. Ea scrie despre „amintirea rușinii”:
Lucrările ei au fost traduse în mai multe limbi.
Publicații thumb|Coperta romanului Les années (2008) Les armoires vides, Gallimard, Paris, 1974 Ce qu'ils disent ou rien, Gallimard, 1977 La femme gelée, Novel, Gallimard, 1981 La place, Gallimard, 1983 Une femme, Gallimard, Paris, 1988 Passion simple, Gallimard, Paris, 1991 (Pasiune simplă, editura Pandora M)Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei, editura Pandora M Journal du Dehors, Gallimard, 1993 La honte, Gallimard, 1997 Je ne suis pas sortie de ma nuit, Gallimard, 1997 L'evenement, Gallimard, Paris, 2000 Se perdre, Gallimard, 2001 L'Occupation, Gallimard, 2002 cu Marc Marie: L’Usage de la photo, textes d’après fotografii, Gallimard, 2005 Les années, Gallimard, 2008 L'écriture comme un couteau, Etaj, Paris, 2011 Retour à Yvetot, Mauconduit, Paris, 2013 Regarde les lumières, mon amour, Serie: Raconter la vie, Seuil, Paris, 2014 Mémoire de fille, Gallimard, Paris, 2016 ISBN 978-2-07-014597-3.Annie Ernaux intervievată de Sandrine Blanchard: Annie Ernaux: «Je ne pensais qu’à désobéir.» Annie Ernaux vient de publier «Mémoire de fille», un livre bouleversant sur deux années cruciales de sa jeunesse., Le Monde, 3 aprilie 2016, auch online (Confesiunea adolescentei, editura Pandora M) Le jeune homme, Gallimard, Paris, 2022
Premii și onoruri Prix Renaudot 1984 pentru La Place Prix Marguerite-Duras 2008 pentru Les Années Prix François Mauriac pentru Les Années Prix de la langue française 2008 pentru lucrarea ei completă Doctor honoris causa la Universitatea de Cergy-Pontoise, 2014auf annie-ernaux.org. Der Ort ist Ernaux' langjähriger Wohnort bis heute. Je vais recevoir le titre de Docteur d’honneur de l’Université de Cergy-Pontoise, au cours d’un colloque international qui sera organisé autour de mon œuvre en novembre à Cergy. Moi, qui suis rebelle à toute forme de distinction, c’est la seule que j’accepterai. Parce qu’elle a du sens. Ernaux in: Ma mémoire est liée à la ville nouvelle, entretien. Le Parisien, 17 Januar 2014, 2014 Premiul Feronia-Città di Fiano 2014, onorat ca autor de limbi străine, pentru La Place Premio Strega Europeo 2016 pentru Les Années și pentru traducerea în italiană de Lorenzo Flabbi Prix Marguerite-Yourcenar 2017 al Société civile des auteurs multimédia (Scam) pentru întreaga sa lucrare, Annie Ernaux. Preisträgerin des Prix Marguerite-Yourcenar 2017, 4 decembrie 2017 înzestrată cu 8000 € „Premio Ernest Hemingway di Lignano Sabbiadoro”, 2018, 34. Vintage, pentru întreaga sa lucrare Premiul Gregor de Rezzori, 2019, pentru Una Donna Premiul Formentor de las Letras, 2019vgl. Prix Formentor Prix de l'Académie de Berlin, 2019Die Bücher... haben ein französisches, nun auch ein deutsches Publikum elektrisiert, man erkannte etwas völlig Neues... Hochmoderne, gewagte, meisterlich komponierte Literatur, die von Klassenkämpfen, den Zumutungen kultureller Differenz und der Emanzipation der Frauen erzählt. Jury-Begründung Premiul Nobel pentru literatură, 2022
Lectură suplimentară Roswitha Böhm: Annie Ernaux. De fericire și străinătate, în: Literatura franceză contemporană. O enciclopedie de autori, Eds. Petra Metz, Dirk Naguschewski. CH Beck, Munchen 2001, pp. 86-89 Hanna Engelmeier: Rușinea fetei din 1958. taz, 17 noiembrie 2018, p. 16 (recenzie despre Amintirea unei fete. Fotografia lui Ernaux de Isolde Ohlbaum) Marina Ortrud M. Hertrampf: biografii familiale (auto) "fotografice" de Philippe Delerm și Annie Ernaux, în trecerile de frontieră. Contribuții la studiile romance moderne, 14, 2007 pp. 72-88 Eva Marlene Heubach: „Etre ethnologue de soi-même”. Realismul de referință și „Les Années” (2008), al lui Annie Ernaux, în Franța. Anuar pentru etnologie europeană, 6. Ed. Heidrun Alzheimer u. a. Societatea Görres. Schöningh, Paderborn, 2011 pp. 69-91 Wolfgang Höbel: Trezirea sexuală în 1958, în Literaturspiegel, 10, 2018 online, 29 septembrie 2018 (recenzie la „Memorie...”, el compară lucrarea cu opera lui Patrick Modiano) Robert Kahn, Laurence Macé, Françoise Simonet-Tenant (ed.): Annie Ernaux: l'intertextualité ; cu contribuții de Michèle Bacholle-Bošković, Pierre-Louis Fort, Nathalie Froloff și alți 13 autori. Presses universitaires de Rouen et du Havre, Mont-Saint-Aignan, 2015, ISBN 979-1-02-400464-8 Sandra Kegel: Ernaux își continuă drumul profund în literatură în istorie cu „Memoria unei fete”, FAZ, 6. Text complet din octombrie 2018 Eva Kimminich: Puterea și magia cuvintelor. Cu privire la funcția de a scrie în opera lui Annie Ernaux. În: Wolfgang Asholt, ed.: Intertextualitate și subversivitate. Studii în literatura de specialitate din anii optzeci în Franța. Serie: Siegen, contribuții la literatură, studii lingvistice și media, 120. Iarna, Heidelberg 1994, pp. 149-159 Agnieszka Komorowska: rușine și scris. Strategii de constituire a subiectului literar cu Duras, Goldschmidt și Ernaux. Iarna, Heidelberg 2017 ISBN 9783825374938 Heike Ina Kuhl: „Du mauvais goût”: avansarea educațională a lui Annie Ernaux ca autodistrugere care este critică pentru literatură și societate: o examinare a operei sale folosind texte lingvistice, psihologice și sociologice. Niemeyer, Tübingen, 2001, ISBN 978-3-484-55035-3 Zugl. Diss. Phil. Universitatea din Freiburg im Breisgau 1997. Reprint de Gruyter, Berlin 2016 ISBN 978-3-11-091025-4 Siobhan McIlvanney: Annie Ernaux. Revenirea la origini. Liverpool University Press, 2001 Le vrai lieu. Interviu cu Michelle Porte. Gallimard, Paris, 2014 ISBN 978-2-07-014596-6 Iris Radisch: „Mă simt vinovat. „Annie Ernaux este o legendă literară în Franța. O vizită la bătrâna idiosincratică din Cergy, Die Zeit 11 octombrie 2018. p. 49 (de asemenea, detaliat Prezentarea „memoriei unei fete”) Iris Radisch: În ochiul ciclonului. O discuție cu Annie Ernaux despre răscoala vestelor galbene. Ora, 51, 6 decembrie 2018, p. 45 Alex Rühle: Lumea fără mine. Vizitarea scriitoarei Annie Ernaux, SZ, 29 de ani. Septembrie 2018, secțiunea caracteristici, p. 20 (de asemenea, detaliat Prezentarea „memoriei unei fete”) Karen Struve: „Les artistes de l’intime”: corpuri erotice în zona tensiunii dintre intimitate și public cu Christine Angot, Catherine Millet și Annie Ernaux. Lit, Münster 2005, ISBN 978-3-8258-8958-6 Zugl. Diss. Phil. Universitatea din Bremen. Prix Germaine de Staël 2008 Friedrich Wolfzettel: Emanciparea și autoalienarea prin lectură. Romanele autobiografice ale lui Annie Ernaux, în: Angelica Rieger, Jean-François Tonard: La lecture au féminin. La lectrice dans la littérature française du moyen âge au XXe siècle - Citirea femeilor. Despre istoria culturală a cititorului în literatura franceză de la începuturile sale până în XX Century. Societatea științifică de carte, Darmstadt, 1999, pp. 249–266
Legături externe
Pagina de autor la Universitatea din St Andrews, opțional în engleză / franceză; Lista lucrărilor, inclusiv scrieri mai mici Annie Ernaux pe nobelprize.org Site-ul editurii Suhrkamp pe Annie Ernaux: Die Jahre, link către extras până la p. 21; în „Media media” (= fila albastră de mai sus) trei interviuri diferite cu Ernaux despre cele 3 lucrări publicate în limba germană din 2017 (numai audio) Christoph Vormweg: Didier Eribon, Édouard Louis, Annie Ernaux - scriitoarea franceză cu ochelari de sociolog. WDR 3 - Kulturfeature, 7 octombrie 2017 (fișier audio) 58 min. Annie Ernaux: Lectură din Die Jahre și discuții în Bundeskunsthalle Bonn, organizator: Suhrkamp-Verlag. Moderare și traducere: Patricia Klobusiczky. Vocea germană: Tatjana Pasztor. Beate Tröger: Annie Ernaux, Didier Eribon și întrebări despre scrierea autobiografică, în „Ce este literatura?”, 15 octombrie 2017 Beate Tröger: „Vă rog să-mi spuneți cine sunt”. În „Memoria unei fete”, Annie Ernaux întreabă despre condițiile și consecințele primelor ei experiențe sexuale. La: „fixpoetry. Vorbim despre literatură ", 24 octombrie 2018 Anne-Catherine Simon: Scriitoarea Annie Ernaux: "Copilul mort a fost cel mai rău tabu". O conversație cu un scriitor. Rușinat de violența pe care a experimentat-o și-a modelat viața, a transformat-o într-o mare literatură: franceza Annie Ernaux despre tabuurile sexuale și chiar mai rele, rușinea socială și singurul lucru care îi place lui Macron. În: Die Presse tipărit și online (unele cu costuri), 4 ianuarie 2018, p. 19 Beatrice von Matt: O autobiografie fără mine. Annie Ernaux preia un proiect uimitor de poveste. Ea povestește despre viața ei pe baza lucrurilor care au modelat timpul, nzz.ch, secțiunea caracteristicilor, 11 februarie 2018„Was lässt sich retten von der Zeit, die hinter uns liegt? Diese Frage treibt uns Sterbliche immer wieder um.“ … SRF Literature Club, SRF Literature Club, discuție, prezentare de Milo Rau, 5 min. Text din „Memoria unei fete”, 13. Noiembrie 2018 u. ö. Locul 1: clasamentul SWR, amintirea unei fete pentru decembrie 2018 Audio , patru critici discută primele 4 cărți din această listă (57 min), Literarisches Colloquium Berlin, mp3 Ernaux: Pierre Bourdieu: sociologue énervant. Deces de Pierre Bourdieu. (Obituary, French) Cu privire la semnificația lui Bourdieu pentru ea, din Le Monde, 5 februarie 2002
Universitatea din Freiburg, text complet de Joseph Jurt: La transmission d'une expérience de dominés. Pierre Bourdieu, Annie Ernaux, în Antony Soron; Agnès Lhermitte; Danielle Règnier-Bohler Ed.: Imaginaire et transmission. Mélanges oferte la Gérart Peylet. Presses universitaires de Bordeaux, Pessac 2017 10.6094 / UNIFR / 12980 pp. 95-110