thumb|300px|Localizarea și limitele sitului

Situl urban „Fabric” (I) este cea mai veche zonă din cartierul Fabric al Timișoarei, declarată monument istoric având codul LMI TM-II-s-B-06096.

Construit după 1744, în special în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, majoritatea clădirilor sunt în stil eclectic istoricist.

Limite Limitele sitului sunt: Str. Timocului – Str. Dacilor (ambele fronturi) – Str. Ștefan cel Mare (ambele fronturi) – Str. Școlii – Str. Comănești - Piața Mitropolit Alexandru Șuluțiu Sterca – Piața Aurel Vlaicu – Str. Constantin Titel Petrescu – Str. Costache Negruzzi – Str. Petre Ispirescu.Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.roAdina Bocicai, PUG Timișoara 2012: Studiu de fundamentare pentru determinarea zonelor construite protejate cu materializare specifică a valorii culturale. Fișă istorică a municipiului Timișoara – atașată PUG , primariatm.ro, accesat 2017-11-10 Situl cuprinde ceea ce era cunoscut drept Fabricul Rascian, adică ce se afla la nord, est și sud de actuala Piață Traian.Opriș, Timișoara…, p. 79Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 200–204Cartierul Fabric , timisoara-info.ro, accesat 2020-02-16 Spre sud situl cuprinde o mică parte din zona de nord a Fabricului German, cu biserica catolică (actual greco-catolică) „Nașterea Maicii Domnului”,Delesega, Temesvári…, p. 36 aflată în apropiererea Străzii Școlii, în zona căreia se dezvoltase Fabricul German.

Istoric După cucerirea în 1716 de către Habsburgi a Cetății Timișoara, aceasta a fost reconstruită. În jurul ei, pe o rază de 500 de stânjeni (948 m) s-a stabilit zona Non Aedificandi (esplanada).Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei, Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, Timișoara: 2013, p. 422, citând pe József Geml, Temesvár újkora, în Borovszky Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Budapest: 1913, p. 121 Limita de 500 de stânjeni a esplanadei trecea cam la 100–150 m vest de actualele străzi Dacilor și Ștefan cel Mare. Cartierul Palanca Mare, care era la nord de cetate, în zona Non Aedificandi, a ars în timpul asediului din 1716 și în anul 1738, astfel că populația lui, formată în marea sa majoritate din rascieni (ortodocși), a trebuit mutată. În acest scop, în 1744 s-au aprobat și trasat două zone la limita zonei Non Aedificandi, zone care au format nucleele din care s-au dezvoltat actualele cartiere Fabric și Mehala. În Fabric rascienii s-au așezat în jurul Pieței Traian, numită inițial Hauptplaz, ulterior Fö térv. harta din 1890 din articol () și Kossuth tér,Delesega, Temesvári…, p. 36 și de-a lungul actualele străzi Dacilor și Ștefan cel Mare, în epocă Fö utca (), paralele cu limita zonei Non Aedificandi. Simultan, în zona din nordul Pieței Traian, în perimetrul actualelor străzi Ion Creangă, Timocului, Dacilor și Ecaterina Todoroiu s-au așezat evreii din Palanca Mare, care nu aveau dreptul să se stabilească în cetate.Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 158–159 Această zonă era formată din case cu un singur nivel și avea aspectul tipic al cartierelor orașelor din estul Europei locuite de evrei (ștetl). Toate aceste zone formau Fabricul Rascian. Ulterior, spre sud, dincolo de un braț al Begăi astăzi secat, s-au așezat germani, dezvoltându-se Fabricul German.Opriș, Timișoara…, pp. 96–97

Cu excepția Pieței Traian, care de la început a fost concepută ca spațiu urban mărginit de case cu etaj în front continuu, inițial aspectul cartierului era unul rural, cu case vagon, amplasate perpendicular pe frontul stradal. Ulterior clădirile au fost construite astfel încât să formeze fronturi stradale închise. În prima jumătate a secolului al XIX-lea clădirile aveau doar parter sau și un etaj. Abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut clădiri cu două etaje.

Comerțul interbelic În zona sitului, mai ales în jurul Pieții Traian, erau numeroase prăvălii. În Palatul Ștefania erau magazine de textile, încălțăminte și parfumerie. În apropiere, pe strada Ștefan cel Mare erau magazine de rechizite, băcănie, vopsele. În Piața Traian erau magazine de haine, pielărie, mărunțișuri, alimentară, coloniale, cafenea. Pe strada Dacilor erau un studio foto, o ceasornicărie, magazine de sticlărie, fierărie, sfori, vopsele. În Palatul Nägele era farmacia Kovács. O altă farmacie era vizavi de Fabrica de Bere.Getta Neumann, Pe urmele…, hartă inserată între pp. 176–177

Clădiri și monumente care fac parte din sit +Clădiri din situl urban „Fabric” (I) Poz. Descriere Adresă,Coordonate Data autorizării,data terminării,Arhitect Imagine Note 1 Palatul Antal Nägele (Palatul farmaciei Aladár Kovács). Stil Secession cu decorațiuni geometrice. Str. Dacilor, nr. 10 23 aug 191018 iul 1911Henrik Telkes 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 230–231Getta Neumann, Pe urmele…, p. 164Palatul Nagele , timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18Palatul Kovács, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (IV) Cum au apărut farmacia Kovacs, „gara mică” și „șase case”, pressalert.ro, 8 iunie 2014, accesat 2020-02-14 2 Biserica Baptistă Numărul 2. Str. Zăvoi, nr. 12 1950 ? 120px 3 Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea (Fosta Sinagogă Sefardă). Str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 6 sec. al XIX-lea Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 44–46 4 Casa Zlatko. Aici a locuit Virgil Birou.Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06130 Str. Dacilor, nr. 13 1840 120px Planul Urbanistic General: Anexa 5 , primariatm.ro, accesat 2020-02-20 5 Casă. Str. Dacilor, nr. 9 sec. al XIX-lea 120px 6 Casă. Str. Dacilor, nr. 7 sec. al XIX-lea 120px 7 Casă. Str. Dacilor, nr. 6 sec. al XIX-lea 120px 8 Casă.Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06129 Str. Dacilor, nr. 4 sec. al XVIII-lea 120px 9 Hanul „Marocanul”. Stil eclectic istoricist. Str. Dacilor, nr. 1 sec. al XIX-lea 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215, 224–225Mihai Botescu, Mihai Opriș, Liubomir Stepanov, IX "Casele contesei și ale baronului" - actuala Piață Traian în secolele al XIX-lea și al XX-lea , primariatm.ro, 31 mai 2011, accesat 2020-02-15Fostul han Marocanul, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15 10 Palatul Mercur (Palatul Béla Fiatska). Stil Secession. P-ța Traian, nr. 2 13 iun 19081 apr 1909Lipót Baumhorn (atribuit†) 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 224–225Getta Neumann, Pe urmele…, p. 163Palatul Mercur, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (III) Cine erau baronii și contesele care și-au pus amprenta asupra istoriei orașului, 1 iunie 2014, accesat 2020-02-15 11 Casa baronului Mihály Nikolits de Rudna. Aspectul actual din 1901. P-ța Traian, nr. 3 sec. al XIX-lea 120px 12 Hanul „Cerbul de Aur” („Grand Kafe”). Stil eclectic istoricist. Str. Zăvoi, nr. 1 sec. al XIX-lea 120px Delesega, Temesvári…, p. 132Ilustrate: Timișoara în anul 1899 – Fabric, bjt2006.org, accesat 2020-02-15 13 Biserica ortodoxă sârbească „Sfântul Gheorghe”. Stil clasicist. Turnul supraînălțat în 1890–1891 în stil eclectic istoricist neobaroc.Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06169 P-ța Traian, nr. 1 1745–1755 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 222–223 14 Palatul Comunității Sârbe din Fabric (Casa fundațională Minerva). Stil eclectic clasicist cu elemente neobaroce (stil Second Empire). Str. Ion Mihalache, nr. 1 189429 iul 1895 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 223–224Székely, Enciclopedia…, pp. 192–193Casa comunității sârbe din Fabric, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15 15 Casa Duschnitz. Stil eclectic istoricist. Str. Anton Pan, nr. 1 1860 120px Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 162–163Casa Duschnitz, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20 16 Palatul Baron Mihály Nikolits de Rudna (Hotelul „Păunul de Aur”, Palatul Szobovics). Stil eclectic istoricist, pilaștri corintici. Aspectul actual datează din 1901. P-ța Traian, nr. 6 sec. al XIX-lea 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221, 224 17 Casa Nenadovits. Stil eclectic.Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06170 P-ța Traian, nr. 7 sec. al XVIII-lea 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221 18 Palatul Ștefania (Palatul Totisz, Casa cu maimuțe), aripa de est. Stil Art Nouveau, curentul Secession. Sub cornișă sunt decorațiuni reprezentând urși și gorile. Str. Ștefan cel Mare, nr. 2 1909/1910László Székely 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215Delesega, Temesvári…, p. 133Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 160–161Palatul Stefania , timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18Palatul Ștefania, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20 19 Palatul Miksa Róna (Palatul Arthur Kincs), frontul de est. Stil Art Nouveau, curentul Secession. Str. Ștefan cel Mare, nr. 4 26 sep 19111912Henrik Telkes 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 215Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 166–167Palatul Miksa Róna, heritageoftimisoara.ro, accesat 2019-05-19 20 Casă. Stil eclectic istoricist. Str. Ștefan cel Mare, nr. 3 sec. al XIX-lea 120px Ștefan cel Mare nr. 3, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15 21 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 5 sec. al XIX-lea 120px 22 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 7 sec. al XIX-lea 120px 23 Casa Mária Till (Casa Rödig). Stil Secession. Str. Ștefan cel Mare, nr. 12 120px 24 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 17 sec. al XIX-lea 120px 25 Fosta berărie „La Ursul Negru” (fostul depozit de bere A. Dreher). Stil eclectic istoricist. Str. Ștefan cel Mare, nr. 20 sec. al XIX-lea 120px Fosta Berărie 'La Ursul Negru', heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15Delesega, Temesvári…, p. 140 26 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 25 sec. al XIX-lea 120px 27 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 27 sec. al XIX-lea 120px 28 Casă. P-ța Mitropolit Alexandru Sterca-Șuluțiu, nr.  sec. al XIX-lea 120px 29 Biserica greco-catolică „Nașterea Maicii Domnului”. Stil baroc.Are cod LMI propriu: TM-II-m-A-06165. P-ța Mitropolit Alexandru Sterca Suluțiu, nr. 1 13 martie 1763/1765Johann Theodor Kostka 120px Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 228–229 30 Casa Primăriei Sârbe din Fabric. Str. Constantin Titel Petrescu, nr. 3 sec. al XIX-lea † De arh. Gabriel Székely, prin comparație cu stilul Palatului Apelor și a sediului Comunității Evreilor din Cetate.Székely, Enciclopedia…, p. 151

+Monumente din situl urban „Fabric” (I) Poz. Descriere Adresă,Coordonate Data instalării,Artist Imagine Note A Mercur, copie a statuii Mercur zburând al lui , pe un glob, deaupra Palatului Mercur. P-ța Traian, nr. 2 1909 120px DCPCNJT Monumente…, p. 18Delesega, Temesvári…, p. 91 B Obeliscul Cruce. Monument ortodox sârb din marmură trandafirie, ridicat de Stojša Spasoević.Restaurat în 1833, 1857, 1893 și 1910. P-ța Traian 1774 120px DCPCNJT Monumente…, p. 15 C Clopotul Libertății. Travertin. P-ța Traian 1992Ștefan Călărășanu 120px DCPCNJT Monumente…, p. 49

Note

Bibliografie Mihai Opriș, Timișoara: Mică monografie urbanistică, București: Ed. Tehnică, 1987 Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național a Județului Timiș Județul Timiș: Monumente de For Public , Timișoara: Ed. Graphite, 2010, Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, Gabriel Székely, Enciclopedia arhitecților din Banat 1700 - 1990, Timișoara: Ed. Eurostampa, 2018, Gyula Delesega, Temesvári kalauz téridőben, Timișoara: Editura Marineasa, 2003, Getta Neumann, Pe urmele Timișoarei evreiești, Timișoara: Ed. BrumaR, 2019,

Legături externe

Categorie:Istoria Timișoarei Categorie:Monumente istorice din Timișoara