miniatura| Prima pagină din Acta Murensia Acta Murensia (numele complet: Acta fundationis monasterii Murensis) este o cronică în limba latină, scrisă în c. 1160 de un călugăr benedictin necunoscut. Aceasta este o poveste despre dezvoltarea abației Muri din Cantonul Argovia din Elveția de astăzi. Lucrarea este o sursă majoră pentru istoria timpurie a habsburgilor care au fondat mănăstirea.

Manuscrisul Acta Murensia a dispărut. Astăzi există doar o copie datând de la începutul secolului al XV-lea.Acta Murensia. Ed. Martin Kiem (Quellen zur Schweizer Geschichte III), Basel 1883

Conținut Înregistrările încep cu istoria și fondarea mănăstirii, înființată în jurul anului 1027, culminând cu sfințirea bisericii mănăstirii în 1064. O a doua parte descrie dezvoltarea ulterioară a mănăstirii până la acordarea de libertăți de către regele Henric al V-lea în 1114, care a inclus reformele inițiate de Mănăstirile Hirsau și Allerheiligen. Narațiunea se extinde în unele secțiuni până în 1140, în timp ce câteva pasaje care acoperă perioada ulterioară sunt clar recunoscute ca ulterior adăugate.

După cele două secțiuni de cronică urmează un inventar al bunurilor mănăstirii, incluzând relicve, comori bisericești și cărți, precum și terenuri și venituri (drepturi moșierești). Descrierea acestor proprietăți începe în regiunea din jurul mănăstirii și continuă în actualele cantoane Zurich, Zug (cu drepturi de pescuit), Schwyz, Nidwalden și Obwalden (acoperind organizarea și terminologia agriculturii alpine), Lucerna și Aargau, precum și Breisgau (cu viticultură) și Alsacia. În plus, autorul anonim comentează relația dintre biserica mănăstirii și biserica parohială din Muri, precum și problemele interne ale mănăstirii, care, până la înființarea Mănăstirii Hermetschwil, a fost organizată ca o dublă mănăstire (admitea și frați laici). Îndemnurile adresate colegilor săi călugări și criticile aduse anumitor decizii sugerează că autorul era un călugăr mai în vârstă, experimentat, dar izolat în cadrul comunității. miniatura|Două pagini din Acta Murensia: o copie a cartei libertăților Abației Muri din 1114 (stânga) și descrieri ale proprietăților din districtul Knonau, precum și drepturile de pescuit în Lacul Zug (dreapta) - manuscris pe hârtie (20 × 14,5 cm, c. 1400) Textul introductiv despre primii Habsburgi, familia fondatoare a Abației Muri, care ulterior a devenit cunoscută sub numele de Genealogia, constă dintr-o primă parte care o prezintă pe Ita de Lorena, soția contelui Radbot, ca figură cheie. Este posibil să fi provenit ca un raport monahal despre succesiune, enumerând potențialii moștenitori dintre familiile înrudite, având în vedere extincția iminentă a Habsburgilor pe linie masculină în jurul anului 1140. A doua parte continuă înregistrările genealogice în prima jumătate a secolului al XIII-lea, dar se limitează la descendenții pe linie masculină ai Habsburgilor. Această parte ar putea reprezenta o documentație în contextul divizării familiei fondatoare în cele două linii: Habsburg și Habsburg-Laufenburg.

Acta Murensia a supraviețuit într-un singur exemplar realizat de un scrib profesionist în jurul anului 1400. Această copie a apărut probabil, după Războiul de la Sempach, ca parte a eforturilor mănăstirii de a restabili relațiile cu familia fondatoare. În 1406 ducele Frederic al IV-lea al Austriei a menționat explicit Acta Murensia într-un act de confirmare a privilegiilor, dar aceste eforturi au luat sfârșit la scurt timp după ce Confederația Elvețiană a ocupat Aargau în timpul Războiului Imperial din 1415.

Istoricul cercetărilor asupra Acta Murensia începe încă din secolul al XVI-lea și a fost însoțit de numeroase controverse până în secolul al XX-lea. Manuscrisul a fost redescoperit în jurul anului 1510 de Jakob Mennel, istoricul curții Habsburgilor, studiat apoi în anii 1530 de elvețianul Aegidius Tschudi. Prima ediție tipărită a fost produsă în 1618 de francezul Nicolas-Claude Fabri de Peiresccu scopul de a respinge pretențiile Habsburgilor privind coroana franceză. Au urmat alte patru ediții în secolul al XVIII-lea, incluzând pe cea a lui Marquard Herrgott, un călugăr benedictin din Mănăstirea Sf. Blasien, și o alta - în calitate de contraargument - a lui Fridolin Kopp, un călugăr benedictin din Muri. Rusten Heer a răspuns cu încă o ediție și cu surse suplimentare. În 1883 ediția de mult timp consacrată, dar de la bun început inadecvată, a surselor a apărut în seria „Surse de istorie elvețiană” a lui Martin Kiem, un călugăr benedictin din Muri. Edițiile au fost inițial motivate și însoțite de conflictul dintre Franța și Austria, apoi de o dispută academică între Mănăstirile St. Blasien și Muri și, în final, de controverse între istoricii din Elveția și monarhia habsburgică. În secolul al XX-lea, o nouă ediție planificată în cadrul Monumenta Germaniae Historica nu s-a materializat. Totuși, Acta Murensia a fost din ce în ce mai utilizată pentru istoria economică și socială, în special de Jean-Jacques Siegrist. Peste 50 de municipalități, în principal din cantonul Aargau, își datorează prima menționare acestei surse, motiv pentru care este importantă și pentru istoria locală. Arhivele de Stat din Aargau, care dețin singurul exemplar al Acta Murensia, au comandat o nouă ediție și o traducere completă, care a fost publicată în noiembrie 2012.

Note

Bibliografie Charlotte Bretscher și Christian Sieber: Acta Murensia. Die Akten des Klosters Muri mit Habsburger Genealogie der frühen, Arhivele de Stat Aargau, Editura Schwabe, Basel, 2012, (traducere, comentariu, facsimil digital după manuscris StAAG AA / 4947). Charlotte Bretscher și Christian Sieber: Das EditionsActa Murensia Project . în: Argovia. vol. 121, Baden, 2008, pp. 262 - 269. Jörg Kastner, Historiae fundationum monasteriorum. Frühformen monastischer Institutionengeschichtsschreibung im Mittelalter., München, 1974, pp. 10 - 20, 27, 31, 70, 84. Acta Murensia, Editura Martin Kiem (Quellen zur Schweizer Geschichte III), Basel, 1883.

Legături externe Anne-Marie Dubler: Acta Murensia . Lexicon istoric elvețian Staatsarchiv Aargau Acta Murensia (StAAG AA / 4947), e-codici

Categorie:Mănăstiri Categorie:Istoria Elveției Categorie:Casa de Habsburg Categorie:Cronici