Požega (în , ) este un oraș și o comună din districtul Zlatibor aflat în vestul Serbiei. Conform rezultatelor recensământului din 2011, populația orașului a fost de 13.153, în timp ce zona administrativă a orașului (comuna Požega) a avut 29.638 de locuitori.
În timpul Republicii Federale Socialiste Iugoslavia, orașul a fost numit Užička Požega, pentru a nu fi confundat cu Slavonska Požega, acum în Croația.
Istorie Terenurile fertile și râurile din acest bazin au determinat oamenii să se stabilească în acest loc din preistorie. Săpăturile au găsit urme ale unor așezări pe locul actualului Požega din anii 2.600 de ani î.Hr. În comuna Pozega, săpăturile arheologice au găsit dovezi materiale ale unor așezări neolitice, morminte ilirice, movile, necropole antice, tumuli și așezări romane. Din secolul al VII-lea, aceste meleaguri au fost populate de slavi.
Constantin al VII-lea Porfirogenet, un conducător și istoric bizantin din secolul al X-lea, a enumerat orașele din Marele Principat Sârbesc. Printre altele a menționat Dresnik și Megiretus. Primul oraș se crede că se afla pe locul fortului de al Drežnica de astăzi, între Požega și Užice. Nici fortificația Megiretus nu a fost localizată. Pe baza unor informații insuficiente, acesta a fost situat între Đetinja și Rzav, nu departe de Pozega.
La sfârșitul secolului al XII-lea, teritoriul din jurul orașelor Požega și Uzice a devenit parte a statului medieval al lui Ștefan Nemanja, așa cum este documentat în hramul Mănăstirii Studenica din anul 1196.Pirivatrić, Srđan. "The chronology and the historical context of the construction of the Studenica monastery: Contribution to the study." Zograf 39 (2015): 47-56. După moartea lui Ștefan Dușan în 1335, zona Pozega a fost administrată de nobilul Vojislav Vojinović, apoi de Nikola Altomanović.
Geografie Pozega este situat în mijlocul bazinului Požega, la 300 de metri deasupra nivelului mării. Se află la 180 km de Belgrad și la 25 km distanță de Uzice. În estul orașului Pozega, se află munții Ovčar (985 m) lângă Čačak și Kablar (889 m), care formează Defileul Ovčar-Kablar de-a lungul râului Morava de Vest.
Așezări În afară de orașul Požega, comuna include următoarele așezări:
Bakionica Velika Ježevica Visibaba Vranjani Glumač Godovik Gornja Dobrinja Gorobilje Gugalj Donja Dobrinja Dražinovići Duškovci Zaselje Zdravčići Jelen Do Kalenići Lopaš Loret Ljutice Mađer Mala Ježevica Milićevo Selo Mršelji Otanj Papratište Pilatovići Prijanovići Prilipac Radovci Rasna Rečice Roge Rupeljevo Svračkovo Srednja Dobrinja Tabanovići Tvrdići Tometino Polje Tučkovo Uzići Čestobrodica
Date demografice Conform rezultatelor recensământului din 2011, populația orașului a fost de 13.153, în timp ce comuna a avut 29.638 de locuitori.
Conform rezultatelor recensământului din 2002, populația din orașul Požega a avut o vârstă medie de 37,8 ani (36,8 pentru bărbați și 38,7 pentru femei). În localitate se aflau 4.197 de gospodării, iar numărul mediu de membri pe gospodărie a fost de 3,15.
Compoziția etnică a orașului a fost următoarea (conform rezultatelor recensământului din 2011): Grup etnic Populație sârbi 12.698 rromi 226 muntenegreni 51 croați 19 iugoslavi 19 macedoneni 16 Alții 124 Total 13.153 Această așezare este populată în mare parte de sârbi (conform recensământului din 2002 și 2011), iar la ultimele trei recensăminte s-a înregistrat o creștere a populației.
Conform rezultatelor recensământului din 2002, în Požega se aflau 2 vlahi și un român. "Cartea 1". Populație, origine națională sau etnică, date preliminare. webrzs.stat.gov.rs . Belgrad: Oficiul de Statistică al Republicii Serbia. Februarie 2003. .
Economie Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (situația din 2018): Activitate Total Agricultură, silvicultură și pescuit 60 Minerit și cariere 15 Fabricație 2870 Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 58 Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 148 Construcții 381 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 1071 Transport și depozitare 669 Cazare și servicii alimentare 287 Informație și comunicare 80 Activități financiare și de asigurare 90 Activități imobiliare 11 Activități profesionale, științifice și tehnice 203 Activități de servicii administrative și de asistență 30 Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 389 Educație 448 Sănătate umană și activități de muncă socială 398 Arte, divertisment și recreere 80 Alte activități de servicii 171 Muncitori agricoli individuali 359 Total 7820
Transport Požega este unul dintre principalele centre de transport rutier și feroviar din Serbia de Vest. Acesta este situat la intersecția celor mai importante drumuri naționale (sau de stat; Државни путеви) din Serbia de Vest - Drumul Național 21 și Drumul Național 23. De asemenea, o porțiune a autostrăzii A2 (supranumită Miloș cel Mare) aflată în construcție, trece prin Požega.
Požega este și important un nod feroviar, pe aici trece calea ferată Kraljevo-Čačak-Užice și calea ferată Belgrad – Bar., Serbian Railways official YouTube channel, Serbian Railways official YouTube channel
Climat Požega are un climat continental umed (clasificare climatică Köppen: Dfb) cu veri calde și ierni reci și înzăpezite. Cu 127 de zile de ceață pe an și doar 1503 ore de soare, este printre cele mai încețoșate și mai puțin însorite orașe din Serbia.
Mass-media În Požega se află stația TV cu acoperire locală, TV Požega, și o stație de radio, Radio Požega.
Galerie
Personalități Miloš Obrenović I (1780-1860), primul monarh al Serbiei moderne Dragiša Lapčević (1867–1939), om politic Petar Leković (1893 - 1942), prima persoană care a primit medalia iugoslavă Ordinul Eroului Poporului Dejan Đedović (1973), antrenor de futsal Srđan Mijailović (1993), jucător de fotbal
Referințe
Legături externe
Categorie:Orașe din Serbia Categorie:Articole cu surse în limba sârbă (sr)