Prokuplje (în , ) este un oraș și centrul administrativ al districtului Toplica din sudul Serbiei. Conform recensământului din 2011, zona urbană a orașului a avut o populație de 27.333 locuitori, în timp ce zona administrativă (comuna Prokuplje) a avut 44.419 locuitori.
Prokuplje este unul dintre siturile arheologice romane din Serbia.Bulić, Dejan (2013). "The Fortifications of the Late Antiquity and the Early Byzantine Period on the Later Territory of the South-Slavic Principalities, and their re-occupation". The World of the Slavs: Studies of the East, West and South Slavs: Civitas, Oppidas, Villas and Archeological Evidence (7th to 11th Centuries AD). Belgrade: The Institute for History. pp. 137–234. Sub numele „Ürgüp”, din 1448 a fost centrul unei diviziuni administrative otomane kaza, partea a sangeaculului Niš în timpul stăpânirii otomane și a fost ulterior încorporat în Regatul Serbiei în 1878.
Istorie Urmele unor așezări timpurii pot fi găsite în localități neolitice precum Macina (lângă Zitni Potok), Kavolak la vest de Prokuplje (satul Donja Trnava ) și în așezările de pe versanții sudici ai munților Jastrebac în satul Donja Bresnica. Perioada Vinca s-a păstrat în localitatea Plocnik (la de Prokuplje), pe partea stângă a drumului de la Prokuplje spre Kursumlija. Cea mai timpurie lucrare din metal din lume a fost găsită la Pločnik în 2007, datând din 5500 î.Hr., făcând epoca cuprului cu câteva secole mai veche decât se credea anterior. Aceste așezări agricole au fost înlocuite de cele ale tracilor emergenți și apoi de ale invadatorilor scordisci celtici în 279 î.Hr. Bucăți de ceramică găsite de biserica latină sunt urme ale mișcărilor triburilor în drumul lor spre Grecia.
Între 73-75 î.Hr., după ce romanii au subjugat triburile regiunii, această parte a Serbiei a devenit o parte a provinciei romane Moesia. A făcut parte din „via militaris” de la Niš, drumul romană care a conectat Balcanii centrali cu Adriatica. În aceea perioadă orașul a fost cunoscut sub numele de Hammeum sau Hameo; primul nume cunoscut al așezării. La sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr., când a fost împărțit imperiul roman, toate așezările din regiunea Toplica au aparținut Imperiului Roman de Răsărit. Numele locului era Komplos sau Komblos (sat-oraș). Unii istorici au crezut că acest Komplos a fost reconstruit de împăratul Iustinian I (cel Mare).
Atunci când triburile slave de sud s-au stabilit pentru prima dată în această zonă în secolul al VI-lea, Komplos a fost redenumit ca Prokuplje în slavă.
Primul document scris despre orașul de astăzi este din 1395 d.Hr., când Ducesa Milica a dat cadou două case și unele obiecte din oraș considerate ale Sfântului Prokopius către Mănăstirea Sf. Panteleimon aflată pe Sfântul Muntele Athos din Grecia modernă. Numele de astăzi al orașului Prokuplje a fost folosit prima dată după aducerea moaștelor Sf. Prokopius de la Niš în anul 1396 d.Hr.
În Evul Mediu timpuriu, în timpul domniei lui Ștefan Nemanja, Prokuplje nu este menționat în niciun document scris.
În secolul al VII-lea și în timpul Evului Mediu, slavii care s-au stabilit acolo au devenit majoritari în zonă, așa cum se poate vedea din toponimele slave. A existat și o populație formată din vlahi romanizați, majoritatea au părăsit zona în trecut, deoarece bazinul Morava a fost principala cale de invazie a slavilor pentru atacurile lor asupra Imperiului Roman. Așezământul și-a câștigat importanța în perioada de domnie a țarului Lazăr, înainte de invazia otomană, când cetatea de pe Dealul Hisar a fost reconstruită. Între 1385 și 1387, în regiunea Toplica, a avut loc bătălia de la Pločnik, în care forțele sârbe ale prințului Lazăr Hrebeljanović au învins armata otomană invadatoare a sultanului Murad I Hudavendighiar.
Mai târziu, Prokuplje a fost asediat cu succes de otomani în 1454 și în perioada de 423 de ani de stăpânire otomană numele locului a fostÜrgüp, Urcub sau Okrub. A făcut parte din Sangeacul Niš.
În timpul stăpânirii otomane în perioada cuprinsă între secolele XVI și XVII, importanța orașului a crescut (în mod similar cu alte orașe, cum ar fi Kruševac, Stalac și Leskovac). Prokuplje a prosperat prin legăturile sale comerciale cu Dubrovnik. În timpul Marelui Război Turc, la Prokuplje a avut loc o rebeliune masivă a sârbilor creștini care au venit în sprijinul trupelor austriece care avansau în zonă. Prokuplje a fost capturat de trupele austriece și de miliția sârbă în 1689, dar după contraofensiva otomană, a fost incendiat în timpul retragerii austriece în 1690, deși colonelul Antonije Znorić a dat alt ordin. Sârbii, care au sprijinit trupele austriece, după retragerea lor au început să emigreze din ce în ce mai mult din zonă, astfel că a rezultat o creștere a migrației albaneze musulmane în oraș, migrație uneori instigată de autoritățile otomane. dreapta|miniatura|200x200px| Monument în Prokuplje