Podunavlje (în ) este denumirea părților din bazinul Dunării situate în Serbia (Voivodina, Belgrad și Serbia de Est) și Croația (Slavonia, Sirmia și Baranya). Regiunea Podunavlje este situată la marginea sudică a Bazinului Panonic. În sensul său mai larg, termenul sârbo-croat se referă la zona din jurul întregului curs al fluviului Dunărea.Podunavlje, Enciklopedija Novog Sada, knjiga 20, Novi Sad, 2002, page 287.
Istoricul denumirii În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, a existat în zonă secțiunea Sava - Dunărea (Posavina -Podunavlje) ca parte a Graniței Militare habsburgice. Segmentul Podunavlje al Graniței a cuprins părți din sudul regiunii Bacica și nordul regiunii Sirimia, inclusiv orașele Petrovaradin, Šid, Bačka Palanka, Bački Petrovac, Petrovaradinski Šanac (Novi Sad) și Titel. miniatura|338x338px| Hartă cu Banovina Dunării Între 1922 și 1929, Oblastia Podunavlje a fost una dintre unitățile administrative ale Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor. A cuprins părți din regiunile Šumadija și Banat, iar sediul său se afla în Smederevo. Între 1929 și 1941, una dintre provinciile Regatului Iugoslaviei a fost cunoscută sub numele de Banovina Dunării. Provincia era formată din regiunile geografice Sirmia, Bačka, Banat, Baranja, Šumadija și Braničevo. Capitala Banovinei Dunării a fost Novi Sad. În 1941, Puterile Axei din al doilea război mondial au ocupat provincia. Regiunile Bačka și Baranja (Baranya) au fost atașate Ungariei lui Miklós Horthy, în timp ce Sirmia a fost atașată statului independent al Croației. Ce a mai rămas din Banovina Dunărea (inclusiv Banatul, Šumadija și Braničevo) au existat ca parte a Serbiei ocupate de germani până la sfârșitul anului 1941 cu capitala la Smederevo. Astăzi, Smederevo este sediul districtului Podunavlje din Serbia.
Între 1980 și 1989, Podunavlje a fost numele uneia dintre cele șapte foste comune ale orașului Novi Sad din Serbia.
Entitatea Slavonia Orientală, Baranja și Syrmia de Vest, aflată în partea de est a Republicii Sârbe Krajina, a fost uneori denumită „Podunavska Krajina” de către sârbi sau „Hrvatsko Podunavlje” de către croați.Albert Bing, Put do Erduta. Položaj Hrvatske u međunarodnoj zajednici 1994.-1995. i reintegracija hrvatskog Podunavlja, Scrinia Slavonica, Vol.7 No.1 Rujan 2007
Orașe din Podunavlje Lista orașelor situate pe Dunăre în Podunavlje.
Orașe din Serbia: Oraș Statut Localizare Populație (2011) Apatin centrul comunei Voivodina 17352 Bačka Palanka centrul comunei Voivodina 27924 Beocin centrul comunei Voivodina 7800 Futog oraș Voivodina 18269 Veternik așezare suburbană Voivodina 16895 Novi Sad capitalaVoivodinei Voivodina 221854 Sremska Kamenica oraș Voivodina 11967 Petrovaradin centrul comunei Voivodina 14298 Sremski Karlovci centrul comunei Voivodina 8722 Zemun (parte din Belgrad ) centrul comunei Belgrad 151811 Belgrad (inclusiv Zemun ) capitala Serbiei Belgrad 1.135.502 Panciova centrul Banatului de Sud Voivodina 73992 Smederevo centrul Districtului Podunavlje Serbia de Sud și de Est 63028 Kovin centrul comunei Voivodina 13499 Kostolac centrul comunei Serbia de Sud și de Est 9264 Veliko Gradište centrul comunei Serbia de Sud și de Est 5868 Kladovo centrul comunei Serbia de Sud și de Est 8913 Orașe din Croația: Oraș Statut Localizare Populație (2011) Beli Manastir oraș Jud. Osijek-Baranja 10068 Vukovar oraș, centrul cantonului Vukovar-Srijem Jud. Vukovar-Srijem 27683 Ilok oraș Jud. Vukovar-Srijem 6767
Comune din Podunavlje Lista comunelor de lângă Dunăre din Podunavlje.
Comune din Serbia: Comuna / orașul Localizare Populație (2011) Orașul Sombor Voivodina 85569 Comuna Apatin Voivodina 28654 Comuna Odžaci Voivodina 30196 Comuna Bač Voivodina 14150 Comuna Bačka Palanka Voivodina 55361 Comuna Bački Petrovac Voivodina 13302 Municipiul Beočin Voivodina 15630 Orașul Novi Sad Comuna urbană Novi Sad Comuna urbană Petrovaradin Voivodina 335.701 301.968 33.733 Comuna Sremski Karlovci (Carloviț) Voivodina 8722 Comuna Inđija Voivodina 47204 Comuna Titel Voivodina 15554 Orașul Zrenjanin Voivodina 122714 Comuna Stara Pazova Voivodina 65508 Orașul Belgrad Comuna Zemun Comuna Palilula Comuna Stari Grad Comuna Grocka Belgrad 1.639.121 166.292 170.593 48.061 83.398 Orașul Pančevo Voivodina 122252 Orașul Smederevo Serbia de Sud și de Est 107528 Comuna Cuvin Voivodina 33725 Orașul Požarevac Comuna urbană Požarevac Comuna urbană Kostolac Serbia de Sud și de Est 74070 60466 13604 Comuna Bela Crkva Voivodina 17285 Comuna Veliko Gradište Serbia de Sud și de Est 17559 Comuna Golubăț Serbia de Sud și de Est 8161 Comuna Majdanpek Serbia de Sud și de Est 18179 Comuna Kladovo Serbia de Sud și de Est 20635 Comuna Negotin Serbia de Sud și de Est 36879 Comune din Croația: Comuna / orașul Localizare Populație (2001 sau 2011) Comuna Bilje Jud. Osijek-Baranja 5480 Comuna Borovo Jud. Vukovar-Srijem 5360 Comuna Bogdanovci Jud. Vukovar-Srijem 1,960 Comuna Markušica Jud. Vukovar-Srijem 2576 Comuna Negoslavci Jud. Vukovar-Srijem 1.463 Comuna Nuštar Jud. Vukovar-Srijem 3639 Comuna Stari Jankovci Jud. Vukovar-Srijem 1769 Comuna Tordinci Jud. Vukovar-Srijem 2.032 Comuna Tovarnik Jud. Vukovar-Srijem 2775 Comuna Trpinja Jud. Vukovar-Srijem 5572 Comuna Draž Jud. Osijek-Baranja 3356 Comuna Erdut Jud. Osijek-Baranja 8417 Comuna Kneževi Vinogradi Jud. Osijek-Baranja 5186 Comuna Šodolovci Jud. Osijek-Baranja 1653 Comuna Petlovac Jud. Osijek-Baranja 2405 Comuna Popovac Jud. Osijek-Baranja 2084 Comuna Čeminac Jud. Osijek-Baranja 2856 Comuna Darda Jud. Osijek-Baranja 7062 Orașul Ilok Jud. Vukovar-Srijem 8351 Comuna Lovas Jud. Vukovar-Srijem 1579 Orașul Vukovar Jud. Vukovar-Srijem 31670
Podunavlje în Serbia
Geografie și demografie Partea de nord a regiunii sârbe Podunavlje este în mare parte plată, în timp ce partea de sud este în cea mai mare parte muntoasă. Râurile importante din regiunea sârbă Podunavlje care curg în Dunăre sunt Tisa, Sava, Tamiš și Morava. Două orașe mari din Serbia, Belgrad și Novi Sad, sunt situate în Podunavlje. Podunavlje include părți ale mai multor regiuni geografice tradiționale din Serbia, precum Bačka, Banat, Syrmia, Šumadija, Braničevo și Timočka Krajina.
Podunavlje sârb este populat în principal de sârbi, în timp ce alte grupuri etnice mai mici din zonă sunt formate din slovaci, maghiari, croați, ruși, români, vlahi, rromi etc. Slovacii formează majoritatea populației în comuna Bački Petrovac, situată în apropierea Dunării, în Bačka. Principala religie din zonă este creștinismul ortodox, în timp ce alte grupuri religioase mai mici sunt creștinii catolici, creștinii protestanți și musulmanii.
Istorie Regiunea Podunavlje din Serbia a fost zona în care au înflorit mai multe culturi preistorice importante, în special cultura Lepenski Vir, cultura Starčevo, cultura Vinča, cultura Kostolac, cultura Vatin, cultura Belegiš etc. A fost, de asemenea, un nucleu al statului tribal celtic al scordiscilor, care au avut capitala în Singidunum (actualul Belgrad). Podunavlje sârb a fost, de asemenea, o regiune de graniță a Imperiului Roman și există resturi arheologice ale civilizației romane din zonă.
În perioada migrației și în Evul Mediu, regiunea a făcut parte din Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Hunilor, Regatul Ostrogotic, Regatul Gepizilor, Statul Lombard, Hanatul Avar, Imperiul Franc, Țaratul Bulgar, Principatul Croației Panonice, Principatul Pannoniei Inferioare (al lui Pribina și Koțel), Moravia Mare și Regatul Ungariei.
Cu toate că sârbo-croații vorbitori de limbi slave de sud s-au stabilit în regiunea sârbă Podunavlje în secolul al VI-lea, statul sârb nu a ajuns la Dunăre înainte de secolul al XIII-lea. Regatul Sirimei condus de regele sârb Ștefan Dragutin (1284–1316) a inclus sudul regiunii Podunavlje și avea capitalele sale la Debrc și Belgrad. Zona Podunavlje de sud a fost ulterior inclusă în alte state medievale sârbe, în special în Țaratul Sârb, Cnezatul Serbiei și Despotatul Serbiei. Despotatul Serbiei și-a avut capitalele în Podunavlje, în special la Belgrad și Smederevo. După cucerirea otomană a Despotatului Serbiei în 1459, statul sârb a fost refăcut temporar în nordul Podunavlje (în actuala Voivodina) între 1526 și 1530, în timpul domniei țarului Iovan Nenada și a voievodului Radoslav Čelnik .
În secolul al XVI-lea, întreaga regiune a fost inclusă în Imperiul Otoman. Ulterior, a devenit o zonă disputată între Imperiul Otoman și Monarhia Habsburgică. După Tratatul de la Belgrad din 1739 care a definit granița habsburgică-otomană în Podunavlje, regiunea, precum și sârbii locali, au devenit împărțiți între cele două imperii. În ambele zone, sârbii au luptat pentru autonomia și independența lor. După prima și a doua răscoală sârbă (în 1804 și 1815), în sud a fost creat Principatul otoman autonom al Serbiei, în timp ce după răscoala sârbească din Voivodina (în 1848-1849), un voievodat autonom austriac, al Serbiei și al Banatului Timișan a fost creat în nord. Cele două zone autonome nu au avut însă aceeași soartă; în timp ce voievodatul nordic a fost abolit în 1860, principatul sudic a obținut independența deplină în 1878 și a fost transformat în Regatul Serbiei în 1882. În 1918, după înfrângerea habsburgilor din Primul Război Mondial, nordul Podunavlje a fost inclus și acesta în Regatul Serbiei, care ulterior a devenit parte a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (redenumit ulterior ca Iugoslavia). Din 2006, întreaga regiune a făcut parte dintr-o republică independentă, Serbia.
Podunavlje în Croația
Geografie și demografie În Croația, regiunea este alungită spre nord-sud de-a lungul Dunării, care este granița dintre Croația și Serbia. În regiunea de nord, care se învecinează cu Ungaria și de vest, continuă până la Slavonia, Sirmia și Baranja și restul Croației. Regiunea este extrem de plană, cu o altitudine medie de 80-110 metri. Marginile regiunii Podunavlje croate se suprapun aproximativ cu teritoriul de dinainte de război al comunelor iugoslave Beli Manastir, Osijek, Vinkovci și Vukovar. Cele patru comune au avut un teritoriu de 3.436 kilometri pătrați și constituiau 6,1% din teritoriul Republicii Socialiste Croația. În 1991, comunele menționate aveau 402.152 de locuitori care trăiau în 157 de așezări și constituiau 8,4% din populația totală a Croației din acea perioadă. După destrămarea Iugoslaviei, sistemul guvernamental local din Croația a fost schimbat semnificativ, iar astăzi Podunavlje în sensul cel mai larg poate fi descris ca o regiune care se suprapune cu teritoriul cantoanelor Vukovar-Srijem și Osijek-Baranja. În acest sens, regiunea include zonele din jurul orașelor Našice și Županja, este semnificativ mai mare și acoperă o suprafață de 6.597 kilometri pătrați sau 11,7% din teritoriul Croației cu 348 de așezări și 598.434 de locuitori în 1991 (12,5% din totalul populației Croației din acea perioadă).
Clima din regiune poate fi descrisă ca o climă continentală, cu veri calde și fierbinți și ierni reci. Intervalele de temperatură în Podunavlje sunt mai mari decât în restul Croației, din cauza influenței continentale. De asemenea, nivelul precipitațiilor este mai scăzut decât în restul Croației.
Este una dintre zonele eterogene din punct de vedere etnic din Croația. Cel mai mare grup etnic sunt croații, după care urmează sârbii și maghiarii, precum și unele grupuri etnice mai mici, cum ar fi rutenii panonici, slovacii, ucrainenii, rromii, germanii etc. Croații constituie o majoritate absolută a oamenilor din Podunavlje, în timp ce sârbii constituie cea mai mare minoritate etnică. Maghiarii sunt a treia etnie după număr și locuiesc în cea mai mare parte în zona Baranja. Rutenii trăiesc în principal în Petrovci și Mikluševci. Peste o cincime din numărul total de slovaci din țară trăiesc în Podunavlje în Ilok.
Istorie miniatura|215x215px| Porumbelul Vučedol